Dr. Bahadir Gulluoglu este medic specialist în Chirurgie Oncologică la Spitalul Memorial Goztepe din Istanbul, unul dintre cele mai mari spitale din ţară unde ajung pacienţi cu cazuri complexe de cancer, inclusiv din România. Medicul a explicat pentru News.ro unde a ajuns performanţa medicală astăzi, în ceea ce priveşte managementul cazurilor de cancer de sân. Dacă în urmă cu 20 de ani, spune medicul, se făceau operaţii radicale, fără reconstrucţia sânului, astăzi au loc foarte multe operaţii care conservă sânul, tocmai pentru că procesul este unul invers: cancerul poate fi diagnosticat din vreme, sunt folosite terapii specifice pentru micşorarea tumorilor, astfel încât acestea să poată fi operate prin intervenţii de mai mică amploare. Rata mortalităţii scade astăzi în cancerul de sân, spune Dr. Gulluoglu, tocmai pentru că oncologia medicală s-a îmbunătăţit considerabil, la fel şi terapiile ţintite. Este foarte important ca specialiştii să poată stabili tratamentul exact pentru stadiul în care este pacientul, mai spune specialistul.
Redăm interviul pe care medicul l-a acordat News.ro:
Care este cea mai mare schimbare în gestionarea cazurilor de cancer de sân, în ultimii ani?
Cancerul de sân este cel mai întâlnit cancer din întreaga lume, în Turcia este la fel ca şi în România. Schimbarea cea mai mare în cancerul de sân în ultimii ani este că scade rata mortalităţii, iar motivul din spatele acestei situaţii nu sunt operaţiile, avem îmbunătăţiri mari în ceea ce priveşte oncologia medicală, în tratamentul sistemic şi în terapiile ţintite, la acest capitol dezescaladăm, reducem mortalitatea. De ce? Pentru că avem acum tratamente foarte bune, este esenţial să alegi tratamentul potrivit exact pentru stadiul în care este pacientul.
Acum 20 de ani noi medicii făceam întâi operaţiile, intervenţiile chirurgicale şi apoi stabileam ce anume să dăm ca tratament sistemic.
Astăzi când avem diagnosticul, avem oncologia moleculară, toţi markerii şi abia apoi decidem, în echipă multidisciplinară, cum să începem, cum să procedăm.
În întreaga lume s-a pus accent pe această parte a tratamentului, de aceea în ultimii 20 de ani a scăzut mortalitatea generată de cancerul de sân.
Ce a făcut posibilă trecerea de la operaţiile radicale la cele care conservă sânul, se poate face reconstrucţie cu ţesutul propriu al pacientei?
Acum 20, 30 de ani realizam operaţii radicale, mastectomii fără reconstrucţie, însă astăzi facem mai multe operaţii care conservă sânul. De ce? Pentru că diagnosticăm cancerul în stadii incipiente şi de asemenea folosim medicamente pentru a micşora mărimea tumorilor, astfel încât să poată fi operate prin intervenţii de mai mică amploare. Astăzi avem chirurgia plastică oncologică, putem reconstrui sânul, de asemenea, dacă se ajunge la mastectomie, pentru că există cazuri în care se impune mastectomia, putem face reconstrucţia imediată a sânului cu ajutorul implanturilor.
Dar aici avem echipe foarte bune, specialişti foarte bine pregătiţi, folosim propriul ţesut al pacientei şi-l folosim pentru reconstrucţia sânului, am avut recent o operaţie de 8 ore în cazul unei paciente, am îndepărtat sânul şi am reconstruit cu ţesut propriu din zona abdominală. Este unul dintre puţinele spitale din această ţară unde se poate face aşa ceva, sunt echipe de plasticieni foarte buni.
Pentru că există un răspuns foarte bun la tratamentul sistemic, uneori tumora dispare pur şi simplu. Astăzi încă facem chirurgie, dar o chirurgie minim invazivă.
Când se poate folosi crioablaţia, în ce fel de situaţii?
Avem de asemenea posibilitatea să facem crioablaţie. Procedura este aprobată de FDA de aproximativ şase-şapte luni, aşa că acum putem folosi crioablaţie pentru tumorile foarte mici, cu răspuns foarte bun, inclusiv la pacientele mai în vârstă, de peste 60 de ani, dacă tumora are sub un centimetru, dacă nu există metastaze în axilă, putem îngheţa efectiv tumora. Astfel de proceduri se fac în SUA şi iată, se pot face şi aici.
Avem nevoie de markeri ca să tratăm aşa cum trebuie pacientele, iar asta înseamnă testare genetică, folosim inclusiv biopsia lichidă din sânge, ca metodă complementară diagnosticului, cu ajutorul ei vom şti dacă pacientul va merge bine sau nu. Managementul pacientei nu se termină odată cu operaţia, spui că ai înlăturat tumora dar mai poate exista în organism şi cum poţi testa asta? Ei bine, prin biopsie lichidă, din sânge, aşa vom şti cum va evolua starea de sănătate a pacientei.
De asemenea îţi trebuie aparate de imagistică foarte bune ca să vezi exact stadiul bolii, inclusiv după ce a avut loc operaţia. Şi aici avem mamografie cu substanţă de contrast, RMN, putem face biopsie pentru tumorile invizibile, putem marca acele tumori chiar dacă nu sunt palpabile şi în acest caz se poate face operaţie minim invazivă, e nevoie de PET CT nu doar pentru diagnostic, ci şi pentru a stabili stadiul bolii.
Avem microscop, roboţi chirurgicali în sala de operaţie, pentru cancer de sân chirurgia robotică nu este cea mai bună variantă, însă dacă este nevoie noi o avem acolo.
Cât de important este rolul echipei multidiscliplinare, a tumor board-ului?
Aşadar, pacienta nu vine, o operezi, o trimiţi la oncologie medicală, nu, pentru noi, în calitate de chirurgi, este foarte important să respectăm fiecare pas în managementul pacientului, să întrebăm, să consultăm oncologul, radiologul, anatomopatologul, chirurgul plastician, geneticianul. Şi asta facem în fiecare săptămână, cel puţin o dată, ne strângem, discutăm cazurile tuturor pacienţilor pe care îi avem şi stabilim tratamentul împreună, în echipă multidisciplinară.
Cea mai tânără pacientă cred că a avut 24, 25 de ani, mă refer la practica mea, însă acestea sunt cazuri mai rare, cred că am îngrijit această pacientă cam acum 15 ani, desigur că avem paciente de 30, 31, 32 de ani, 33, avem paciente cu vârsta sub 35 de ani, dar nu atât de multe, majoritatea pacientelor cu cancer de sân sunt cu vârsta cuprinsă între 50 de ani, până la 70, 75 de ani. În Turcia, din păcate, jumătate din paciente sunt diagnosticate sub vârsta de 50 de ani, dar asta nu înseamnă că scade vârsta de diagnostic, se întâmplă şi în România, când speranţa de viaţă creşte, aşa cum se întâmplă şi în ţările nordice, poţi vedea mai multe paciente diagnosticate la vârste mai înaintate.
Info Plus
Cancerul de sân este din păcate încă în fruntea unui top 5 al celor mai frecvente cauze de cancer, în România. Conform datelor INSP, în 2024 au fost înregistrate 21.831 de decese în rândul femeilor, din cauza cancerelor de sân, colorectal, trahee, bronhii şi plămâni, col uterin şi pancreas. Cancerul de sân a fost pe primul loc în rândul cauzelor de deces, cu o pondere de 16.5% din această cifră. În foarte multe dintre situaţii este vorba despre cancer de sân diagnosticat în stadii avansate.
