Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a cerut Ministerului Finanțelor modificarea proiectului privind schema de compensare a creșterii accizei la motorină, afirmând că majorările fiscale au împins alimentările camioanelor în Ungaria, Croația și Slovenia, iar România pierde venituri importante din accize și TVA. Într-o analiză pentru Digi24.ro, economistul Dragoș Huru a avertizat că efectele depășesc zona bugetară și reprezintă o problemă de strategie economică și competitivitate pe termen lung.
UNTRR a susținut că actualul proiect este insuficient și că perioada eligibilă a schemei trebuie extinsă.
„Rambursarea trebuie aplicată și pentru motorina achiziționată între 31 martie și 31 iulie 2025. În plus, sprijinul trebuie majorat la 60 bani/litru pentru perioada 1 august – 31 decembrie 2025, pentru ca România să redevină competitivă”, a transmis organizația într-un document adresat Ministerului Finanțelor.
UNTRR cere extinderea și majorarea rambursării
Potrivit transportatorilor, acciza majorată la 509 euro/1000 litri, cu 172 de euro peste pragul minim european, a creat un dezavantaj competitiv major.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a afirmat că „motorina profesională din România este mai scumpă cu 11–15 eurocenți față de Ungaria, 21 eurocenți față de Croația și 10–14 eurocenți față de Slovenia, diferențe care depășesc marja de profit a firmelor românești”.
Organizația a explicat în documentul trimis Ministerului Finanțelor, faptul că rezervoarele camioanelor pot ajunge la 1.500 de litri, ceea ce permite parcurgerea a 3.000–4.000 de kilometri fără o nouă alimentare.
„Transportatorii care merg spre Germania alimentează în Ungaria, cei care merg spre Italia, alimentează în Croația. Dacă nu se intervine rapid, baza de colectare a accizelor în România va continua să scadă”, a avertizat UNTRR.
În același timp, transportatorii au criticat și întârzierile cu care s-au făcut rambursările în programele anterioare: „Fără o rambursare rapidă și predictibilă, firmele vor continua să alimenteze în afara țării. România pierde bani, iar operatorii români pierd competitivitate.”
„Este o problemă strategică, nu doar contabilă”
Economistul Dragoș Huru a transmis într-o analiză pentru Digi24.ro că impactul fiscal este dificil de calculat în lipsa unor date privind volumul real al alimentărilor din România. „Nu putem vorbi doar despre un calcul contabil. Este o problemă de strategie economică și de securitate. România depinde de transportul rutier, în condițiile în care infrastructura feroviară este printre cele mai slabe din UE”, a afirmat acesta.
El a atras atenția că o acciză ridicată și un mecanism lent de rambursare pot descuraja investițiile străine și pot accentua dezechilibrele economice.
„Fără o politică fiscală coerentă și fără modernizarea proceselor bugetare, România riscă să piardă atât venituri, cât și oportunități de dezvoltare. (…) Pe termen scurt, o rambursare de 60 bani/litru poate avea un efect pozitiv și poate reduce migrarea alimentărilor. Dar fără îmbunătățiri logistice și infrastructurale, România rămâne într-o poziție vulnerabilă”, a transmis economistul Dragoș Huru pentru Digi24.ro.
UNTRR a anunțat că rămâne deschisă dialogului cu Ministerul Finanțelor și a transmis că aplicarea retroactivă și majorarea sprijinului sunt esențiale pentru a readuce alimentările în țară.
„Rambursarea eficientă este singura soluție pentru a proteja sectorul de transport, un domeniu strategic care a crescut anul trecut atât pe segmentul intern, cât și pe cel internațional”, este concluzia transportatorilor.
Cum poate deveni rambursarea eficientă și rapidă
Economistul Dragoș Huru a transmis că rambursarea accizei nu poate fi îmbunătățită prin măsuri punctuale, ci doar prin schimbări reale în modul în care statul își gestionează finanțele.
„Nu putem operaționaliza rambursările prin acțiuni făcute în grabă, fără structură. Este nevoie de modernizarea bugetului, de o colectare mai bună a taxelor și de control asupra cheltuielilor”, a spus acesta pentru Digi24.ro.
Totodată, arată că sectorul transporturilor din UE cere aceleași lucruri: mai puțină birocrație, digitalizarea procedurilor, tratament egal pentru toți transportatorii europeni și investiții mai mari în infrastructură.
Potrivit lui Huru, România are două probleme majore: încasează mult sub media europeană și cheltuie bani fără suficiente mecanisme de control.
„Creșterile de taxe îi lovesc pe cei care deja plătesc, nu pe cei care evită fiscalitatea”, a spus economistul, avertizând că măsuri precum majorarea accizei pot afecta competitivitatea.
Datele INS arată că anul trecut transportul intern și de tranzit a crescut cu 0,4%, transportul intern de mărfuri cu 7,7%, iar cel internațional cu 0,7%. Pentru 2025, BNR anticipează o creștere a exporturilor și a serviciilor de transport.
