Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat vineri că, indiferent de durata aplicării, măsurile fiscal-bugetare temporare trebuie ajustate odată cu ieşirea ţării din criza bugetară. În același timp, el atrage atenția că „nu mai e loc de alte măsuri de austeritate în acest domeniu”.
Potrivit ministrului, aceste măsuri nu ar fi fost adoptate în lipsa crizei fiscal-bugetare.
Daniel David a spus că pachetul I de măsuri a avut efectele scontate.
„Pachetul I de măsuri a avut efectele scontate: evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările S&P (iulie) şi Fitch (august) nu au dus ţara în categoria ‘Junk’. Aşadar, educaţia va avea salarii şi burse până la sfârşitul anului şi a contribuit, alături de alte domenii, şi la stabilitatea ţării. Altfel spus, educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară, nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare (…)
Sincer şi direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări şi critici, multe justificate şi/sau de înţeles omeneşte, dar şi prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voinţă (nu mai pomenesc aici şi de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori)”, a afirmat ministrul, într-un comunicat remis presei.
Precizări despre creşterea normei didactice
El a susţinut că anul şcolar va începe cu aproximativ 214.700 norme în sistem (faţă de 229.110 în anul şcolar 2024 – 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari, un număr similar cu cel din anul şcolar 2024 – 2025.
Restul normelor vor fi acoperite de suplinitori calificaţi, care contribuie semnificativ la calitatea actului educaţional, şi prin plata cu ora pentru posturile rămase neacoperite.
„Creşterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menţine în general în zona mediei Uniunii Europene (aproximativ 20 de ore de predare/săptămână, conform unui raport Eurydice, 2021 – Teacher in Europe) şi a altor ţări vestice cu un model mai apropiat nouă (exemplu Franţa, Spania, Irlanda). Această creştere duce la o mai mare interacţiune a elevilor cu profesori calificaţi, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferenţa de timp din timpul total de lucru”, a mai spus David.
În opinia sa, reorganizarea reţelei şcolare a dus la o reducere a fragmentării acesteia cu aproximativ 8,1% şi la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice, iar eventualele disfuncţionalităţi pot fi corectate pentru anul şcolar 2026 – 2027.
„În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (exemplu, o comună) a rămas cu cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii şi personalul didactic/administrativ au rămas în aceeaşi structură”, a arătat ministrul.
Totodată, afirmă ministrul Educaţiei, regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime şi maxime, astfel încât nu au fost modificări majore.
„În cazul burselor, fondul alocat va fi mai mare decât în anul 2022 – 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 – 2024 / 2024 – 2025 (când contextul politic şi legislativ a fost altul)”, a susţinut David.
Potrivit acestuia, regândirea valorii plăţii cu ora (ca opţiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru, iar în viitor se pot analiza valori diferenţiate, în funcţie de contexte specifice.
Editor : C.L.B.
