Gradul de responsabilitate a făcut diferenţa în stabilirea sancţiunilor în cazurile de dopaj pentru românca Simona Halep și poloneza Iga Swiatek, a explicat Karen Moorhouse, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Integritatea Tenisului (ITIA).
Iga Swiatek şi Simona Halep, foste numărul unu mondial, au fost testat pozitiv pentru substanţe interzise, la doi ani distanţă, dar au primit sancţiuni radical diferite: o lună de suspendare pentru Swiatek şi patru ani, redusă în apel la 9 luni, pentru Halep.
Întrebată într-un interviu pentru AFP cum poate explica această „diferenţă de tratament”, aşa cum a calificat-o Simona Halep, conducătoarea ITIA a răspuns: „În cazul Iga Swiatek, testul pozitiv s-a datorat unor medicamente contaminate. Pentru noi, gradul ei de responsabilitate (…) a fost aşadar foarte limitat. Aceasta explică de ce a primit o suspendare de o lună. Cazul Halep este extrem de complex, dar în cele din urmă Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a recunoscut că testul ei pozitiv s-a datorat unui supliment contaminat. Pentru a determina gradul ei de responsabilitate, au ţinut cont de natura produsului în cauză – nu era un medicament – şi de măsurile de precauţie pe care le luase jucătoarea pentru a încerca să limiteze riscul de contaminare. După cântărirea acestor factori diferiţi, TAS a impus o suspendare de nouă luni. Toate deciziile (autorităţilor antidoping – n.red.) se bazează pe natura produsului în cauză şi pe măsurile de precauţie luate de jucător pentru a limita riscul de contaminare”.
Cazul Sinner
Karen Moorhouse a comentat, totodată, criticile primite de ITIA după cazul italianului Jannik Sinner, actualul lider al clasamentului ATP, al cărui test pozitiv a fost dezvăluit cu o întârziere de câteva luni, la fel ca şi în cazul polonezei Iga Swiatek.
„Întotdeauna încercăm să fim cât se poate de transparenţi, respectând în acelaşi timp regulile. Problemele de comunicare în jurul cazului Sinner au dezvăluit poate o înţelegere greşită a regulilor noastre privind anunţarea testelor pozitive şi suspendărilor provizorii: oamenii au crezut în mod eronat că anunţăm teste pozitive, când de fapt anunţăm suspendări provizorii. În ambele cazuri, regulile au fost respectate: jucătorii au contestat suspendarea provizorie în termenul de zece zile prevăzut în textele noastre. Şi pentru că apelul lor a avut succes, suspendările provizorii nu au fost făcute publice. Dacă am fi făcut altfel, ne-am fi încălcat propriile reguli”, a explicat Moorhouse.
„Aceste cazuri au provocat discuţii sănătoase. Şi este complex să găseşti echilibrul potrivit între interesul de a dezvălui un test pozitiv şi interesul de a-l păstra secret până la efectuarea unei anchete amănunţite. Unele sporturi decid să anunţe imediat suspendările provizorii, cum ar fi atletismul. Alţii, în special sporturile de echipă, nu le anunţă niciodată. Ei aşteaptă până când (sportivul acuzat) va fi audiat. Tenisul a încercat să găsească un echilibru corect cu regula celor zece zile: dacă cineva face apel (la suspendarea sa) în zece zile şi câştigă, aceasta nu este făcută publică. Aceasta este o regulă care ar putea fi schimbată”, a adăugat directoarea ITIA în interviul pentru AFP, potrivit Agerpres.
„Există argumente pro şi contra”
„Este ceva la care vom lucra împreună cu lumea tenisului. Există argumente pro şi contra. Dar atunci când examinăm un caz, aplicăm întotdeauna regulile în vigoare la acel moment. Aşa că sunt foarte confortabilă şi încrezătoare în modul în care am tratat acest caz (cazul Sinner – n.red.). Şi este bine că acest caz a dus la discuţii pentru a şti dacă regulile sunt încă adecvate sau dacă trebuie schimbate”, a mai spus Karen Moorhouse.
ITIA a acceptat explicaţiile lui Jannik Sinner, care susţine că testul său pozitiv s-a datorat unei contaminări cu clostebol, după un masaj făcut de un membru al echipei sale. Întrebată dacă îi va sancţiona pe membrii staffului tenismanului italian în viitor, directoarea ITIA a răspuns: „Regulile noastre se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care cuprinde mai multe infracţiuni care pot fi comise de anturajul unui jucător: medic, antrenor, agent… Dar cele mai multe dintre infracţiunile în cauză presupun o intenţie (de dopaj – n.red.). În cazul Sinner, conform expertizei juridice pe care am primit-o, nu exista nicio justificare pentru a urmări pe cineva din anturajul său. Nu au existat încălcări ale regulilor programului antidoping din tenis, care se bazează pe Codul Mondial Antidoping. Ca parte a dezvoltării formării noastre (cu privire la regulile antidoping – n.red.), încercăm cu adevărat să le facem accesibile anturajului jucătorilor”.
Editor : B.P.
