Dacă Europa ar fi puternică, ar putea riposta dur la orice intimidare din partea lui Donald Trump. Dar Europa este slabă, din punct de vedere economic şi militar, aşa că pentru moment, Europa trebuie să se poarte frumos cu Trump, ca să câştige timp, arată o analiză publicată de Reuters şi semnată de reputatul jurnalist Hugo Dixon, strănepot al fostului prim-ministru britanic Winston Churchill.
Dacă Europa ar fi puternică, Bruxelles-ul şi Regatul Unit ar fi în măsură să aplice taxe pe importurile americane ca replică la orice tarife aplicate (de Washington) bunurilor lor. Mai mult, ar putea adăuga taxe suplimentare pe comerţul cu emisii mari de carbon pentru a-l pedepsi pe noul preşedinte american pentru retragerea din pactul de la Paris privind schimbările climatice. În acest scenariu, Europa ar putea impozita multinaţionalele americane, din moment ce Trump a respins acordul global care stabilea o taxare minimă pentru aceste întreprinderi. Europa ar putea amenda companiile Big Tech care abuzează de puterea lor pentru a bloca piaţa sau pentru a interveni în politica europeană. Europa ar putea chiar să găsească o cauză comună cu China în ceea ce priveşte comerţul şi energia verde, putând chiar să se coalizeze împotriva Americii.
Continuaţi să visaţi. Europa este slabă, din punct de vedere economic şi militar. Liderii Germaniei şi Franţei, Olaf Scholz şi Emmanuel Macron, sunt în poziţii vulnerabile, iar mulţi dintre politicienii populişti de extremă dreaptă din regiune, din ce în ce mai puternici, se opun unităţii europene.
În plus, Rusia a înghiţit teritorii din Ucraina. Pentru moment, Europa nu se poate lipsi de protecţia militară a lui Trump.
APĂRAREA, O PRIORITATE. CE SOLUŢII ARE EUROPA
Luând măsuri pe care noul preşedinte american le consideră agresive, acesta ar putea submina securitatea blocului european.
În primul rând, Trump ar putea înceta să sprijine Ucraina – iar Europa nu poate proteja Kievul pe cont propriu. Dacă Rusia câştigă războiul, restul Europei va fi vulnerabil la intimidările Moscovei. Aşadar, ar fi o greşeală pentru Europa să îl antagonizeze pe Trump. În schimb, va trebui să facă tot posibilul pentru a încheia acorduri cu el, consolidându-şi în acelaşi timp forţele cât mai repede posibil.
Dacă Europa ar fi fost vulnerabilă doar din punct de vedere economic, ar fi putut să îi ţină piept lui Trump. Dar nu a reuşit să investească suficient în apărare după ce Rusia a ocupat Crimeea acum 11 ani. Brexitul a slăbit şi mai mult Uniunea Europeană, făcând mai dificilă colaborarea strânsă a Marii Britanii, probabil cea mai puternică putere militară din Europa de Vest, cu blocul comunitar.
Totuşi, poziţia regiunii nu este fără speranţă. Pentru început, îi poate spune lui Trump că va găsi bani pentru a cumpăra arme americane pentru Ucraina, ceea ce şeful NATO, Mark Rutte, a declarat săptămâna trecută că va face Europa.
Având în vedere constrângerile bugetare, cea mai uşoară sursă de finanţare ar fi mobilizarea activelor ruseşti în valoare de 300 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte se află în Europa, în beneficiul Ucrainei. Dacă regiunea nu doreşte să confişte aceste rezerve, ar putea face ceea ce se numeşte un împrumut de reparaţie.
Europa ar putea apoi să promită că îşi va creşte propriile cheltuieli de apărare la, să zicem, 3% din producţia economică şi să folosească o parte din bani pentru a cumpăra arme americane. În timp ce Trump spune că membrii NATO trebuie să crească cheltuielile la 5% faţă de obiectivul actual de 2%, aceasta pare o lovitură de deschidere într-o negociere. Ţările UE ar putea împrumuta împreună o parte din banii suplimentari, poate chiar invitând Marea Britanie să participe.
ALTE „TRUCURI”
Europa ar putea, de asemenea, să-şi reducă importurile rămase de gaz rusesc şi să îşi intensifice achiziţiile de gaz natural lichefiat din SUA pentru a compensa diferenţa. Toate aceste măsuri ar contribui în mare măsură la soluţionarea deficitului comercial cu UE de care se plânge Trump, care a atins 214 miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut.
În schimb, blocul comunitar ar putea cere ca Statele Unite să nu impună tarife la exporturile europene şi nici să nu forţeze Ucraina să încheie un acord de pace prost. În acelaşi timp, Kievul ar fi mai puternic, datorită armelor suplimentare, iar Moscova ar fi mai slabă din cauza reducerii exporturilor de gaze.
Unii politicieni europeni, în special francezi, se opun folosirii banilor europeni pentru a cumpăra arme din alte părţi. Dar industria europeană de armament este prea mică pentru a satisface atât nevoile proprii, cât şi pe cele ale Ucrainei – şi nu există timp de pierdut.
Desigur, Europa trebuie să îşi consolideze propria aprovizionare cu arme. Ar trebui să se gândească la achiziţii imediate din Statele Unite, ca măsură provizorie – singurul impediment fiind că şi jucătorii americani au capacităţi limitate. Europa ar putea chiar să cumpere ca bloc, a sugerat săptămâna trecută Friedrich Merz, candidatul principal la funcţia de cancelar în alegerile germane de luna viitoare.
TRUMP ŞI MOGULII TEHNOLOGIEI, O PROBLEMĂ DELICATĂ PENTRU UE
Europa va trebui, de asemenea, să evite noi conflicte cu americanii. Unele dintre cele mai dificile vor fi în domeniul tehnologiei, deoarece Trump este într-o caldă relaţie cu miliardarii din acest sector, în frunte cu Elon Musk de la X şi Mark Zuckerberg de la Meta Platforms.
Arta va fi ca UE să evite un dezastru masiv, rămânând în acelaşi timp la principiile sale fundamentale. Uneori, abordarea corectă va fi aceea de a câştiga timp. La urma urmei, există o şansă ca preşedintele american să nu mai fie îndrăgostit în cele din urmă de „fraţii din tehnologie”.
Trump a declarat săptămâna trecută că UE nu ar trebui să amendeze Apple, Google şi Facebook. Blocul îşi reevalua deja investigaţiile pentru a stabili dacă giganţii tehnologici abuzează de puterea lor de piaţă, potrivit unui articol din Financial Times de la mijlocul lunii ianuarie. Acest lucru ar fi rezonabil, deşi Bruxelles-ul a declarat ulterior că revenirea lui Trump nu afectează angajamentul său de a-şi pune în aplicare legile.
Între timp, companiile de tehnologie au obiectat că noua legislaţie a UE privind gestionarea riscurilor generate de inteligenţa artificială este prea grea. UE ar putea face dintr-o necesitate o virtute şi să adopte o abordare mai uşoară. Fostul bancher central Mario Draghi a pledat deja în acest sens ca parte a unui plan de competitivitate solicitat de UE.
Pe de altă parte, blocul ar putea fi nevoit să rişte să provoace furia lui Trump din cauza susţinerii de către Musk a politicienilor europeni de extremă dreaptă, deoarece acest lucru ar putea submina democraţia. Comisia Europeană ia în considerare extinderea unei investigaţii pentru a stabili dacă X a încălcat normele blocului privind conţinutul online, a relatat Bloomberg.
Dar, în general, Europa va avea de câştigat dacă îşi „va cumpăra” timp. Pentru început, ar putea folosi acest răgaz pentru a pune la punct o strategie de apărare adecvată. Ucraina ar putea fi în măsură să negocieze un acord decent de încetare a focului cu Rusia, ceea ce ar diminua presiunea asupra Europei. Iar dacă republicanii pierd teren în alegerile pentru Congres de anul viitor, Trump va fi mai puţin în măsură să îşi exercite influenţa.
Dar, pentru moment, Europa trebuie să se poarte frumos cu Trump. Acestea sunt costurile slăbiciunii, conchide Hugo Dixon.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
