Marile puteri sunt întotdeauna prezente, în diferite forme, pe toată planeta. Sub pretextul creării unei lumi multipolare, China și Rusia încurajează state mai puțin puternice să le susțină ideea. Dar este așa sau vorbim despre dorința de a slăbi super-puterea Americii? Brazilia crede în multipolaritate și își conturează un rol de catalizator al Americii Latine. Dar păstrează relații strânse cu SUA și Europa. Ricardo Guerra de Araujo, ambasadorul brazilian în România, ne dă mai multe detalii despre viziunea politică a președintelui său, dar și amănunte despre comunitatea, destul de mare, de români, din Brazilia.
Cristina Cileacu: Ricardo Guerra de Araujo, ambasadorul Braziliei la Bucureşti, bine ați venit la Paşaport Diplomatic.
Ricardo Guerra de Araujo: Mulțumesc.
Președintele Lula repoziționează Brazilia
Cristina Cileacu: Dle ambasador, preşedinte Lula are un punct de vedere, o viziune politică, legată de America Latină şi zona Caraibilor, spunând că trebuie să vă „redefiniţi locul în lume”, ceea ce înseamnă că toate ţările din regiune ar trebui să lucreze mai bine împreună. Dar, desigur, ca orice regiune din lume, America Latină are, de asemenea, unele probleme interne în diferite țări, vecinii voștri. Cum încearcă Brazilia să facă față tuturor acestor lucruri, fiind cea mai mare țară, având această viziune asupra Americii Latine, să-și folosească diplomația în cele din urmă?
Ricardo Guerra de Araujo: Brazilia este de fapt, așa cum ați spus, cel mai mare PIB din America de Sud, din America Latină, cea mai mare populație și are frontiere cu aproape toți vecinii săi cei mai apropiați, cu excepția a doi, Chile și Ecuador. Brazilia a fost ultima monarhie din secolul al XIX-lea, deși vecinii noștri erau deja republici, iar Brazilia era încă o monarhie și a devenit republică abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ceea ce probabil a contribuit la păstrarea integrității sale teritoriale. Toți ceilalți hispanofoni, vecini, au devenit republică foarte devreme, dar au fost fragmentați și au devenit diferite țări, așa cum vedem astăzi pe harta regiunii. Și Brazilia încearcă întotdeauna să păstreze o relație pașnică cu vecinii săi. Am pus capăt revendicărilor noastre teritoriale cu țările noastre vecine la sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea, astfel încât nu avem probleme sau conflicte teritoriale cu niciunul dintre vecinii noștri. De aceea, în anii 1960, 70, 80, am fost în spatele unor inițiative, pentru a coordona mai bine țările din regiune în aceeași direcție și depunând aceleași eforturi pentru a face ca regiunea sud-americană să fie mai unită și mai prosperă. Asta e ideea. Iar Brazilia a fost lider în acest tip de inițiative continentale.
Brazilia menține dialogul cu UE
Cristina Cileacu: Și funcționează până acum?
Ricardo Guerra de Araujo: Sunt suișuri și coborâșuri ca de fiecare dată când încerci să agreghezi și să coordonezi politicile între țări diferite. Poate cea mai reușită inițiativă a fost Mercosur (n.r. bloc comercial sud-american), creat în anii 1980 și care continuă. După cum știți, sunt negocieri inter-regionale privind un acord de liber schimb între Mercosur și Uniunea Europeană. Vorbim despre negocieri internaționale sau inter-regionale, dacă adunăm cele două regiuni, vorbim despre 720 de milioane de oameni din cele două și de un PIB de 22,45 trilioane de dolari. Suntem în 2025 și încă încercăm să implementăm acest imens acord interregional care va aduce, sunt sigur, beneficii pentru ambele regiuni, nu numai pentru Mercosur, ci mai ales pentru țările Uniunii Europene, și pentru o țară ca România.
Relații sub presiune, dar deschise
Cristina Cileacu: O altă politică a țării dvs. este să fiți nealiniați, să încercați să fiți partenerul tuturor. Și vreau să știu cum este relația cu Statele Unite, pentru că vedem suișuri și coborâșuri, Donald Trump a impus impozite de 50% pe produsele braziliene. Cum puteți lucra cu Statele Unite, care este un partener principal de securitate și, de asemenea, lucrați foarte mult cu SUA în domeniile științifice.
Ricardo Guerra de Araujo: Brazilia nu este o putere militară. Brazilia este mult mai cunoscută în relațiile sale internaționale ca o țară cu putere blândă, poate un lider regional, care încearcă să-și impună opiniile despre relațiile internaționale. Suntem mari apărători ai democrației, ai unei lumi multipolare, a soluționărilor pașnice ale disputelor, a sustenabilității mediului. Și Brazilia a fost întotdeauna în spatele acestei idei că o lume multipolară și multilaterală este o lume mai bună decât o lume unipolară, în care o țară întreprinde acțiuni unilaterale împotriva altor țări, doar pentru că această țară este mai puternică decât vecinii săi sau decât alte țări conexe. Relațiile dintre Statele Unite și Brazilia sunt istorice. Statele Unite au fost una dintre primele țări care au recunoscut independența braziliană, în secolul al XIX-lea. A fost un partener tradițional și cel mai important partener comercial al Braziliei de mulți ani. Nu mai este cazul. China a devenit primul nostru partener comercial, urmat de Uniunea Europeană și Statele Unite se află doar pe locul trei, cu aproximativ 15% din totalul comerțului bilateral dintre Brazilia și Statele Unite. Desigur, tarifele de 50% impuse de Trump sunt ceva care încă ne surprinde. De ce se întâmplă asta? Mai ales pentru că, Brazilia are un deficit comercial cu Statele Unite. Nu pentru că exportăm mai mult pe piața SUA și importăm mai puțin. Trump a decis să facă asta, dar sunt probabil mai multe motive politice în spatele acestor tarife împotriva exporturilor braziliene. Recent, președintele Lula și președintele Trump s-au întâlnit în Malaezia.
Puterea se joacă la masa negocierii
Cristina Cileacu: S-au întâlnit și s-au plăcut foarte mult.
Ricardo Guerra de Araujo: Și a fost, așa cum a spus Trump, a fost un fel de chimie între cei doi șefi de stat. Și pentru prima dată de când dl. Trump a preluat funcția și președintele Lula au preluat funcția, s-au așezat împreună și au discutat. Și-au dat mâna și au început să negocieze. Și exact, cred, asta lipsea din relație, cei doi președinți să stea împreună și să înceapă să vorbească. Știți că orice negociere comercială este despre a da și a lua. Și oferiți ceva și omologul tău îți cere ceva la schimb. Și asta este exact ce se va întâmpla. Și aparent, președintele Trump a semnalat deja că probabil va reevalua tarifele pe care a decis să le impună exporturilor braziliene pe piața americană. Vom vedea în viitorul apropiat cum va evolua acest lucru, Cristina, deoarece așa cum am spus dl. Trump se joacă foarte mult cu aceste poziții imprevizibile, și își forțează partenerii să stea la masă și să negocieze. Și dacă nu negociezi, trece la acțiuni unilaterale împotriva ta. Are acest mod foarte ciudat de a vedea relațiile internaționale, ca să spun așa, care obligă alte țări să se așeze cu el și să negocieze. Și exact asta mă aștept să se întâmple în viitorul apropiat.
Puteri diferite, scopuri comune
Cristina Cileacu: Ați spus, de asemenea, că preferați lumea multipolară, și China, care este, așa cum ați spus, cel mai mare partener comercial al Braziliei, face parte și din grupul BRICS, împreună cu Brazilia. China pare să fie altă părere. Adică nu le place foarte mult o lume multipolară.Ei preferă să fie o superputere, așa cum este deja Statele Unite. Cum este relația dvs. cu China, lăsând comerțul deoparte, pentru că, China are această tendință să devenă mai importantă atunci când se simte pe un teren sigur.
Ricardo Guerra de Araujo: Nu putem vorbi despre China sau despre relațiile bilaterale dintre Brazilia și China fără să vorbim despre comerț. Comerțul este un aspect foarte important, nu investițiile. Știți, China nu este încă un investitor străin foarte important în Brazilia. Dar este de departe, în ultimii 15-18 ani, cel mai important partener comercial al Braziliei. Și este, de asemenea, așa cum ați spus, unul dintre membrii fondatori ai BRICS. La început, BRICS a fost destinat să formeze un grup de economii cu creștere rapidă care să domine scenariul internațional până în 2050. Iar ideea din spatele acestui lucru a fost de a crea un fel de bloc geopolitic care să contrabalanseze influența instituțiilor globale, cum ar fi FMI și Banca Mondială, dar păstrând întotdeauna o diferență vastă în ceea ce privește respectivele instituții, sisteme politice, economii și poziții geopolitice, ceea ce arată, desigur, aspectele fragile ale BRICS, pentru că atunci când comparați o țară precum China și Brazilia, sau China și Africa de Sud, economii foarte diferite, sisteme politice foarte diferite și poziții geopolitice foarte diferite, în ceea ce privește, de exemplu, războiul din Ucraina, etc. Parteneriatul dintre China și Brazilia este un parteneriat natural, dar, desigur, păstrând aceste diferențe foarte vii. BRICS, și oamenii uneori nu înțeleg, nu este o grupare de țări asemănătoare. Nu trebuia niciodată să fie.
Cristina Cileacu: Nu, sunt interese similare.
Ricardo Guerra de Araujo: Deci, pe scurt, așa a evoluat relația dintre Brazilia și China, în ultimii 20 de ani, dar repet în ceea ce privește investițiile străine, investițiile străine directe, Statele Unite și țările Uniunii Europene sunt de departe cei mai importanți investitori în economia braziliană, cu o mențiune specială pentru țări precum Germania și Franța și, desigur, SUA.
Războiul testează credibilitatea BRICS
Cristina Cileacu: BRICS a fost făcut inițial din economii cu creștere rapidă, iar cu Rusia nu mai este cazul, deoarece economia sa este puternic afectată de războiul pe care ei l-au început în Ucraina, trebuie să subliniez acest lucru. Care este poziția Braziliei? Pentru că în acest grup, în BRICS, China ajută Rusia. Rusia este un agresor, ceea ce este recunoscut, mai ales aici, în Europa. Cu toții simțim efectele. Are Brazilia o linie roșie în această situație?
Ricardo Guerra de Araujo: Ne-am exprimat clar poziția în Consiliul de Securitate acum câteva luni, am recunoscut clar cine este agresorul, cine este victima acestui război. Și chiar am propus, chiar am propus un plan de pace cu China, acum câteva luni, care nu a avut prea mult succes printre alte țări occidentale, cum ar fi Uniunea Europeană și Statele Unite. Dar încercăm cel puțin să prezentăm câteva idei despre cum să punem capăt acestui război. Nu se bazează neapărat pe sancțiuni economice.În Brazilia, nu credem prea mult în sancțiunile economice ca soluție pentru a opri acest tip de război. Dovada este că sancțiunile economice sunt pe masă de trei ani, iar războiul continuă.
Sancțiunile afectează economia rusă
Cristina Cileacu: Și, în același timp, trebuie să nu fiu de acord cu dvs., deoarece economia Rusiei este profund afectată de aceste sancțiuni economice și dacă Statele Unite va impune și mai multe, atunci vom vedea ce se întâmplă.
Ricardo Guerra de Araujo: Da, dar trebuie să vedem care este obiectivul din spatele acestui lucru. De a slăbi economia rusă și poporul rus, de a face populația rusă să sufere sau să pună capăt războiului împotriva Ucrainei?
Cristina Cileacu: Și cum poți pune capăt războiului, când agresorul nu vrea să se oprească?
Ricardo Guerra de Araujo: Ei bine, prin mijloace diplomatice, prin discuții diplomatice.
Cristina Cileacu: L-ați văzut pe domnul Putin venind la masa negocierilor? Pentru că restul lumii nu l-a văzut.
Ricardo Guerra de Araujo: Dar poate problema nu este Rusia ca țară, ci guvernul rus, care nu este foarte dispus să stea și să vorbească despre asta, să oprească ostilitățile, să oprească războiul.
Cristina Cileacu: Sunt de acord că nu este Rusia ca țară, dar, din nou, acesta este guvernul, aceasta este conducerea țării care a început războiul. Nu sunt rușii, ca popor. Deci, ce soluție poate avea cineva atunci când negocierile diplomatice nu au loc?
Ricardo Guerra de Araujo: Dar bine, Cristina, aceasta este o întrebare de 1 milion de dolari. Dacă aș ști răspunsul, probabil că aș primi Premiul Nobel sau orice altceva.
Cristina Cileacu: Și dl. Trump nu o să vă placă prea mult, cred.
Ricardo Guerra de Araujo: Probabil mă va urî.
O comunitate puternică
Cristina Cileacu: Vreau să vorbesc şi despre partenerul strategic brazilian, ţările vorbitoare de portugheză din Africa, şi vreau să întreb de ce acest parteneriat, dintre Brazilia şi alte ţări din Africa, din Asia, care vorbesc de asemenea portugheza?
Ricardo Guerra de Araujo: Comunitatea țărilor vorbitoare de portugheză, doar pentru a face o scurtă istorie a acestei comunități, a fost creată în 1996, și formează un grup de nouă țări provenind de pe patru continente diferite, America, Africa, Asia și Europa, deci vorbim despre 260 până la 170 de milioane de oameni. Limba portugheză, Cristina, este a cincea cea mai vorbită limbă din lume, după mandarină, engleză, spaniolă, arabă, portugheza se află pe locul cinci. Deci este o comunitate foarte importantă, pentru că avem aceeași cultură și avem aceeași limbă. Împărtășim aceste identități comune între aceste nouă țări care aparțin acestei comunități. Și încercăm să le menținem în viață și să încercăm să păstrăm această limbă vie. Ca și voi aici, sunteți singura, așa cum spuneți, România este o insulă a culturii și limbii latine înconjurată de țări slave. Încercăm să le menținem în viață pentru că limba, cultura este prima ta identitate. Și de aceea, în fiecare an sărbătorim ziua națională a limbii portugheze, pe 5 mai. Și anul acesta am organizat un eveniment pentru a sărbători această zi a limbii portugheze. Am avut această chitaristă română fabuloasă, care a cântat muzică braziliană și muzică portugheză. Și în fiecare an, toate ambasadele braziliene, precum și ambasadele portugheze, care fac același lucru, sărbătorim această zi a limbii portugheze în întreaga lume. Și este o sărbătoare care, cred, este unul dintre cele mai importante evenimente pe care le avem în calendarul nostru diplomatic în fiecare an.
Poteci istorice, afaceri moderne
Cristina Cileacu: Sunteți ambasador în România. Mi-ați spus înainte de acest interviu că, comunitatea românească din Brazilia este destul de dezvoltată și se descurcă bine, ca să vă citez. Care este misiunea dvs aici, în România, și cum vă ajută comunitatea noastră, comunitatea noastră din Brazilia?
Ricardo Guerra de Araujo : Misiunea mea de bază, printre altele, desigur, este să sensibilizez opinia publică desăre o țară din America de Sud, numită Brazilia, și invers, în Brazilia, despre o țară din Europa de Est, numită România. Și trebuie să ne reunim, pentru că este un potențial imens de exploatat între cele două țări ale noastre. Diaspora romană din Brazilia, potrivit Ambasadei României din Brazilia, este estimată la aproximativ 200.000 de persoane. Vorbesc despre prima, a doua și a treia generație de români. Unii dintre ei încă vorbesc limba română. Și recent, Cristina, am organizat cea de-a doua ediție a Forumului de Afaceri Brazilia-România. O misiune de 35 de oameni de afaceri a venit din Brazilia, din partea de sud a Braziliei, mai exact, din statul Santa Catarina, unde este o imensă diaspora românească. Iar ideea este că au venit aici, la București, să facă afaceri cu omologii lor români. Și cred că a fost un prim pas, dar un pas foarte important, pentru că acum vorbesc între ei, comunitatea braziliană din Brazilia și comunitatea românească de aici, comunitatea de afaceri românească de aici. După ce am avut acest forum de afaceri la București, la Camera de Comerț și Investiții din România, au mers la Constanța să viziteze portul pentru că și-au dat seama că Constanța poate deveni o poartă foarte importantă pentru exporturile braziliene și Mercosur și sud-americane către Europa de Est. Desigur, cât timp este un război în apropiere, Marea Neagră nu este astăzi un loc foarte sigur pentru comerț. Și de aceea războiul este atât de rău, pentru că împiedică acest potențial imens pe care îl are Marea Neagră și un port precum Constanța pentru comerțul internațional.
Cristina Cileacu: Poate aveți mai multe discuții cu partenerul dvs. în BRICS. Poate îl veți convinge pe dl. Putin să vrea să pună capăt războiului. Dle ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu și mult noroc cu misiunea dumneavoastră aici, în România.
Ricardo Guerra de Araujo: Mulțumesc, Cristina, pentru invitație.
