Rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Inflaţia va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, arată banca centrală. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a analizat şi aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025.
„În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaţionist direct al celor două şocuri pe partea ofertei, şi va descreşte apoi gradual, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată raportul BNR.
Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
Impactul tensiunilor comerciale globale
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale şi al comerţului internaţional -, precum şi pe fondul efectelor potenţial generate de acordul comercial convenit între SUA şi UE.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Traiectoria ratei anuale a inflației
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere şi în luna iunie 2025, urcând la 5,66%, de la 5,45% în mai, în condiţiile continuării scumpirii alimentelor şi combustibililor, care a devansat ca impact scăderea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale.
„Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86% atins în martie, sub influenţa scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condiţiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creştere de dinamică consemnată în acest interval de preţurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluţia de sens opus de pe segmentul produselor din tutun”, menţionează BNR în raport.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7% în iunie, de la 5,2% în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din transferarea treptată asupra unor preţuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum şi din creşterea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi a cursului de schimb leu/euro, a căror acţiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaţioniste şi de tendinţa descendentă a dinamicii preţurilor importurilor.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8%, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a situat la 5,1% în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3% în iunie, de la 5,4% în martie 2025.
Stagnare a activității economice în 2025
Noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2025, după creşterea cu 0,5% în precedentele trei luni, precum şi scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024.
Scăderea a fost antrenată în totalitate de cererea internă, al cărei ritm s-a redus uşor, în condiţiile în care consumul gospodăriilor populaţiei şi-a încetinit brusc creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreşterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.
Evoluţia exportului net şi-a diminuat întrucâtva impactul contracţionist în trimestrul I 2025, dată fiind creşterea mai pronunţată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidenţiată în cazul volumului importurilor, implicând restrângerea decalajului negativ dintre cele două componente. Deficitul comercial şi-a reaccelerat însă creşterea în trimestrul I 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent şi-a păstrat ritmul foarte înalt de creştere în termeni anuali.
Citește și Ministrul Proiectelor Europene: Creșterea TVA este o măsură temporară
Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi diminueze avansul în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere superioară ca amplitudine declinului suferit în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a scăzut abrupt, dar a rămas în teritoriul pozitiv după amplul salt consemnat în trimestrul I 2025, iar producţia industrială şi-a atenuat semnificativ contracţia faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o marginal pe cea a importurilor în aprilie-mai 2025, în condiţiile scăderii mult mai pronunţate a celei din urmă în raport cu trimestrul I 2025. Drept urmare, deficitul comercial şi-a cvasi-stopat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent şi-a înjumătăţit dinamica anuală.
Condițiile de pe piața muncii
Pe piaţa muncii, noile date arată atât descreşteri ale efectivului salariaţilor din economie în lunile aprilie şi mai, cât şi o scădere a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2025, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în primul trimestru. Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie a continuat să se reducă lent în primele două luni ale trimestrului II 2025, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie şi-a corectat doar parţial saltul consemnat în trimestrul I 2025, ambele rămânând astfel pe palierul de două cifre. Sondajele de specialitate din luna iulie 2025 indică însă o slăbire abruptă, şi generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o nouă scădere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii.
Efectul pachetului de măsuri fiscale
Condiţiile de pe piaţa financiară şi-au accentuat tendinţa de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării şi adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze aşteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuşi vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit descreşterea în prima parte a lunii, coborând şi menţinându-se apoi la niveluri inferioare celor înregistrate la finele anului trecut. Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a stopat ascensiunea în debutul lunii, şi după o mică fluctuaţie, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul şi-a întrerupt tendinţa de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piaţa financiară internaţională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în luna iunie 2025 la 9,1%, de la 9,7% în mai, în condiţiile scăderii semnificative consemnate de ritmul înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, ce a fost atenuată doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea creşterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă uşor, ajungând la 69,7% în iunie, de la 69,8% în mai.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) adecis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Editor : C.A.
