O comandă de 36 de avioane F-35 ar putea deveni o victimă a războiului comercial al lui Donald Trump împotriva Elveției, pe fondul opoziției politice din Berna față de acordul de apărare în valoare de miliarde de franci, scrie Politico.

Reacția legislatorilor elvețieni vine după decizia președintelui american de a impune un tarif de 39% asupra exporturilor elvețiene – cel mai mare tarif aplicat vreodată unei țări dezvoltate și mai mult decât dublul tarifului impus Uniunii Europene.

Avioanele Lockheed Martin F-35 urmează să fie livrate forțelor aeriene elvețiene între 2027 și 2030.

Elveția a optat în 2021 pentru avioanele F-35 în detrimentul modelului francez Dassault Rafale, ceea ce l-ar fi supărat pe președintele francez Emmanuel Macron. Pe plan intern, proiectul de 6 miliarde de franci a fost aprobat la limită într-un referendum, cu 50,1% din voturi, o marjă foarte mică pentru o achiziție militară de anvergură.

Apoi au venit veștile proaste. Luna trecută, Washingtonul a informat Berna că aeronavele ar putea costa cu peste 1 miliard de franci mai mult decât se preconiza. Și, spre deosebire de alte contracte europene cu preț fix, cadrul american pentru vânzări militare externe nu oferă garanții de preț.

„SUA garantează doar că cumpărătorii precum Elveția plătesc în aceleași condiții ca armata americană”, a declarat Balthasar Glättli, deputat al Partidului Verde elvețian, într-un e-mail adresat Politico. „Dar aceste prețuri pot crește în continuare, mai ales acum, când componentele importate în SUA sunt afectate de tarife.”

Partidul Verzilor din Elveția a depus la începutul acestui an o moțiune oficială în parlament pentru anularea comenzii de avioane F-35. Moțiunea, prezentată de Glättli în martie, susține că Statele Unite au devenit un partener de securitate nesigur și că Elveția ar trebui să ia în considerare o „alternativă suverană” aliniată partenerilor europeni.

Decizia privind tarifele sporește scepticismul față de avioanele de luptă americane.

„Avioanele de luptă F-35 au devenit din nou o problemă politică”, a declarat pentru presa elvețiană Hans-Peter Portmann, un parlamentar liberal din același partid cu președinta Karin Keller-Sutter.

„În situația actuală, nu putem pur și simplu să continuăm ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Întrebarea este dacă ar trebui să tragem frâna de urgență”, a spus el. „Fie acceptăm o pierdere și reziliem contractul, fie luam doar ceea ce am plătit deja, oprim următoarele tranșe de livrare din SUA și completăm lacunele noastre în materie de apărare cu achiziții din Europa. Acest lucru trebuie acum examinat cu atenție.”

Până în prezent, guvernul nu și-a schimbat poziția. „Consiliul Federal a afirmat în repetate rânduri că rămâne fidel modelului F-35. Dacă nu am face asta, nu am avea apărare aeriană”, a declarat Keller-Sutter.

Dar tarifele schimbă modul de gândire.

„Țara este în stare de șoc”, a declarat Oscar Mazzoleni, profesor de științe politice la Universitatea din Lausanne. „Din multe motive, elvețienii se considerau un aliat privilegiat al SUA. La fel ca Londra, Elveția, de exemplu, reprezintă SUA în Iran la nivel diplomatic”, a spus el.

El a adăugat că tarifele impuse de Trump „vor produce efecte care sunt în prezent imprevizibile, având în vedere că în politica elvețiană are loc o repoziționare față de SUA și o apropiere de UE”.

Elveția nu este singura care reconsideră achiziția avioanelor F-35.

Spania tocmai a exclus achiziționarea avioanelor F-35, confirmând că va alege între Eurofighter, fabricat în Europa, și Future Combat Air System, un proiect franco-german cu participare industrială spaniolă.

Portugalia începe, de asemenea, să aibă îndoieli cu privire la aceste avioane de luptă. După ce Trump a amenințat că va anexa Canada și că va impune tarife, Ottawa a început să-și reconsidere achizițiile de avioane F-35, deși o recentă analiză a apărării a concluzionat că este logic să se continue achiziționarea avioanelor americane.

În mai, guvernul elvețian a recomandat oficial parlamentului să respingă moțiunea Verzilor. Glättli a subliniat însă că aceasta este încă valabilă. Verzii fac presiuni pentru ca măsura să fie inclusă pe agenda următoarei sesiuni parlamentare, care se va desfășura în perioada 9-26 septembrie.

Solicitat să comenteze, Lockheed Martin a declarat: „Vânzările militare către străinătate sunt tranzacții între guverne, iar această chestiune este cel mai bine abordată de guvernul SUA sau elvețian”.

Editor : B.E.

Share.
Exit mobile version