Susţinătorii europeni ai Ucrainei se întâlnesc joi pentru a testa angajamentul Statelor Unite în viitoarea securitate a Ucrainei, în contextul în care eforturile de pace ale lui Donald Trump s-au împotmolit, iar Vladimir Putin, susţinut de aliaţii săi internaţionali, pare mai inflexibil ca niciodată, relatează AFP.
Preşedintele francez Emmanuel Macron coprezidează joi, la ora locală 10.30 (11.30, ora României), o reuniune a Coaliţiei Voluntarilor din care fac parte principalii susţinători militari ai Kievului – aproximativ 30 de ţări, majoritatea europene -, în prezenţa omologului său ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderii urmează să discute apoi la telefon, la ora locală 14.00 (15.00, ora României), cu Donald Trump, despre două subiecte. Ei urmează să ceară Statelor Unite să impună Rusiei sanţciuni suplimentare şi discute despre contribuţia fiecăruia la viitoarele garanţii de securitate pe care să le ofere Ucrainei.
În afară de Zelenski, preşedintele finlandez Alexander Stubb este prezent la Palatul Elysée, alături de premierii polonez Donald Tusk, spaniol Pedro Sanchez, danez Mette Frederiksen şi preşedinţii instituţiilor Uniunii Europene, Ursula von der Leyen şi Antonio Costa.
Premierul britanic Keir Starmer, copreţedinte al reuniunii, intervine prin videoconferinţă, la fel ca alţi lideri europeni – de la cancelarul Friedrich Merz la premierul italian Georgia Meloni.
REZERVE
Europenii urmează aă anunţe în mod oficial că sunt ”pregătiţi” să ofere garanţii de securitate Ucrainei, pentru a sublinia astfel că aşteaptă gesturi concrete din partea americanilor în acelaşi sens.
”Suntem pregătitţi de aceste garanţii de securitate, Europa este prezentă la întâlnire, epntru prima oară în acest nivel de angajament şi intensitate”, a declarat preşedintele francez primindu-l pe omologul său ucrainean miercuri seara la Palatul Elysée la un tête-à-tête.
Aliaţii Ucrainei aşteraptă acum ”să vadă ce vor să aducă americanii prin participarea lor”, a subliniat, la Bruxelelds, secretarul general al NATO Mark Rutte.
Coaliţia Voluntarilor este dispusă să contribuie la consolidarea armatei ucrainene, iar unele ţări – ca Franţa, Regatul Unit şi Belgia – să desfăşoare militari în Ucraina, în urma încheierii unui armistiţiu, pentru a descuraja Rusia de la o nouă agresiune.
Însă unii aliaţi ezită, în aşteptarea contribuţiei americane, pe care mai multe state europene o consideră indispensabilă înainte să se angajeze în vreun fel.
Până la un armistiţiu ”nu va exista cu sigranţă o desfăşurare de trupe în Ucraina şi chiar după aceea am rezerve consoderabile faţă de acest subiect privind Germania”, a subliniat la postul Sat1 cancelarul german Friedrich Merz.
Rusia a repetat joi că nu va accepta nico ”intervenţie străină indiferent sub ce formă”, iar o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova a catalogat protecţiile cerute de Kiev drept ”garanţiile pericolului continentului european”.
”ÎN OFENSIVĂ”
Donald Trump a promis într-o reuniune cu liderii europeni, la 18 august, la Washington, că Statele Unite vor oferi garanţii de securitate, fără să spună care anume.
Această ”plasă de siguranţă” („backstop” în engleză) ar putea lua diverse forme, şi anume informaţii clasificate, susţinere logistică, comunicaţii, însă Trump a exclus să trimită trupe terestre în Ucraina.
El a ameninţat miercuri că ”se va întâmpla ceva”, dacă Vladimir Putin nu-i răspnde aşteptărilor, la două săptămâni după summitul lor din Alaska, care nu a condus la vreun progres substanţial în soluţionarea Războiului din Ucraina.
Vladimir Putin îşi afişează în schimb o revenirea în forţă pe scena internaţională printr-o prezenţă foarte remarcată, miercuri, alături de preşedintele chinez Xi Jinping şi dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, la Beijing, după summitul de la Anchorage de la 15 august cu Donald Trump, îşi multiplică declaraţiile ofensive.
Moscova îşi va atinge obiectivele în Ucraina pe cale militară, dacă negocierile cu Kievul eşuează, a ameninţaty el în China, dând asigurări că trupele sale rămân ”în ofensivă” pe tot frontul.
În acelaşi timp, Rusia lansa un vast atac – cu peste 500 de frone şi rachete – în Ucraina, omorând cel puţin nouă oameni şi lăsând fără curent mii de gospodării.
”Din nefericire, nu am văzut încă semne din partea Rusiei care să indice că ei vor să pună capăt războiului”, a deplând Volodimir Zelenski la Paris, declarându-se convins că Europa şi Statele Unite vor ajuta Kievul să ”crească presiunile asupra Rusiei pentru a avansa către o soluţie diplomatică”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
