Augustin Zegrean îl provoacă pe Ilie Bolojan să explice ce înseamnă aplicarea „doar pe viitor” a noilor măsuri privind pensionarea magistraților și subliniază că drepturile dobândite în baza unei legi civile nu pot fi anulate retroactiv de o lege nouă. Fostul judecător al CCR a oferit, marți la Digi24, exemplul unei căsătorii despre care nu poți spune că nu a fost bine încheiată, pe baza unui nou acti normativ, dacă ea a fost făcută în baza unei legi civile.
Reacția vine în contextul în care premierul Bolojan a explicat, într-o conferință de presă susținută marți la Palatul Victoria, că actul normativ referitor la pensionarea magistraților sunt aplicate celor care „sunt în Magistratură, dar încă nu au îndeplinit vârsta de pensionare de pe actuala lege”.
„După cum l-a prezentat domnul prim-ministru, deocamdată este doar o dorință, nu este un proiect. Nici nu știm cum vrea să îl adopte,prin asumare de răspundere ca și celelalte. Acum nu se mai adoptă legi, se adoptă pachete. Ați văzut? Ca pe vremea lui Moș Crăciun, se vrea tot pachetul. Deci nu știu. Mi-e greu să vorbesc despre un proiect de lege pe care nu l-am văzut și pe care nici cel care îl prezintă nu îl cunoaște. La un alt post am văzut că spunea domnul prim-ministru că legea se aplică numai pentru viitor.
Întrebarea mea este – de când începe viitorul? Cei care sunt astăzi în funcție nu vor trebui să lucreze 35 de ani? Asta înseamnă că cei care s-au angajat anul trecut în funcția de judecător vor merge tot cu 25 de ani, peste 25 de ani va ieși la pensie. Deci nu se va aplica această lege. E complicat. Sunt multe de spus și părerea mea că ar fi bine să așteptăm, să vedem ce scrie în lege și apoi să stăm de vorbă”, a afirmat Augustin Zegrean, marți la Digi24.
Citește și: Tudorel Toader crede că principiile enumerate de Bolojan pentru pensionarea magistraților ar putea trece testul constituționalității
El a adăugat că CCR are mai multe decizii pe această temă.
„De fiecare dată s-a respins pe motiv că legea dispune numai pentru viitor, potrivit Constituției, articolul 15 alineatul 2 ( Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile – n.r)”, a completat fostul judecător al Curții.
Întrebat cum e interpretat acest viitor de CCR și ce proiect ar putea să treacă de Curte, Zegrean a răspuns: „Dacă vreți să vorbim la modul serios, atunci vă pot spune, dar dacă mă întrebați așa ca să râdeți de mine, este altceva”.
„Ce înseamnă pentru viitor? Înseamnă că un raport juridic născut în baza unei legi civile nu poate fi schimbat printr-o lege ulterioară. Asta înseamnă pentru viitor”, a adăugat el.
Acesta a oferit exemplul căsătoriei.
„Ne-am căsătorit în baza unui contract al familiei, cu toții care ne-am căsătorit. Să vină o altă lege acuma care să spună că ni se desface căsătoria, că n-a fost bine încheiată, nu se poate. Ne-am angajat în baza unei legi. Am ales profesia de magistrat pentru că mi s-a părut că e convenabil să ies la pensie după 25 de ani, să am o pensie mare. Și acuma vine și îmi spune păi nu mai este așa, că s-a schimbat. Asta ar însemna legea să dispună pentru trecut”, a explicat Zegrean.
În ce condiții poate reveni CCR reveni asupra unei decizii de neconstituționalitate
Fostul magistrat al CCR a mai spus că acum trei ani a fost dată o lege privind pensionarea judecătorilor din Polonia.
„Vă dau un exemplu în urmă cu vreo doi sau trei ani, în Polonia, s-a dat o lege prin care judecătorii erau obligați să iasă la pensie la 62 de ani, deși legea în baza căreia s-au angajat prevedea vârsta de pensionare la 70 de ani. Judecătorii n-au vrut să iasă la pensie. Au contestat legea la Curtea Europeană de Justiție și Curtea de Justiție Europeană le-a dat dreptate, motivând simplu că acești oameni și-au făcut o proiecție financiară atunci când s-au angajat în funcția aceea și nu poți să le-o distrugi pe parcurs cu o altă lege, pentru că nu mai vrei tu să le dai”, a afirmat Augustin Zegrean.
Chestionat dacă poate face legea diferența între magistrații care au 25 de ani de vechime și ei să aibă posibilitatea să iasă la pensie pe legea actuală care e favorabilă și ce se întâmplă cu aceștia, fostul judecător al Curții a replicat: „Asta mă întreb și eu și îl întreb și pe domnul prim-ministru”.
Întrebat dacă există o formulă care să treacă de Curtea Constituțională, el a spus: „De actuala Curte, da”.
Citește și: Ministerul Justiției, despre chiriile modice plătite de magistrați: Actul normativ nu a mai fost actualizat din 2007
„Ce pot să vă spun este că nu e obligată Curtea să păstreze deciziile anterioare. Există posibilitatea de reviriment. Așa se numește limbajul lor când revin și spun o lege care o altă dată, o o formulă legislativă care altădată a fost declarată neconstituțională pe alte considerente, vine și spune este ok, este bună, poate să treacă. Dacă vă uitați în deciziile Curții, eu am văzut multe zeci de mii de decizii, acolo scrie că față de criticile formulate legea este sau nu este constituțională. Deci Curtea lasă această posibilitate ca pe viitor să revină asupra deciziei”, a conchis el.
Ilie Bolojan a declarat că proiectul de reformă a pensiilor magistraților va prevedea creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate.
Prim-ministrul a adăugat că legea nu poate fi dată retroactiv,astfel „aceste prevederi se vor aplica doar pentru viitor”.
Chestionat dacă acest act normativ va fi aplicat doar pentru cei care intră în magistratură, după promulgare legii, Bolojan a răspuns: „Nu, pentru cei care sunt în magistratură, dar încă nu au îndeplinit vârsta de pensionare de pe actuala lege”.
Editor : A.P.
