Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Digi24, că majorarea TVA a fost „o necesitate”, întrucât România risca suspendarea fondurilor europene, care reprezintă „aproximativ 50% din investițiile pe care le derulează țara într-un an”. Șeful Guvernului a subliniat că România are unele dintre cele mai mici venituri bugetare din UE și că nu poate combina simultan „abordări anglo-saxone la taxe, politici sociale nordice și comportamente balcanice în gestionarea banilor”, o combinație pe care o descrie drept „un cocktail Molotov economic”. Bolojan a prezentat și efectele tăierii sporurilor, limitării angajărilor și reducerii fondului de salarii, explicând că disciplina fiscală și scăderea dobânzilor sunt esențiale pentru menținerea țintei de deficit. Premierul a comentat și relația cu Sorin Grindeanu, explicând că între discuțiile tehnice din coaliție și mesajele publice ale liderilor politici există „două planuri diferite de comunicare”.

„Creșterea TVA a fost o necesitate. Creșterea taxelor, în general, nu este un lucru bun, ca să ne înțelegem, dar creșterea TVA în luna iulie, când am adoptat primul pachet, a fost o necesitate. De ce a fost o necesitate? În primul rând, așa cum am mai precizat, în luna iulie era evaluarea României. Dacă nu ne prezentam la Comisia Europeană cu un pachet, care a fost negociat în prealabil cu Comisia, gândiți-vă că ni s-ar fi suspendat fondurile europene. Ce înseamnă pentru România suspendarea fondurilor europene? Aproximativ 50% din investițiile pe care le derulează România într-un an de zile, mai ales în acești ani, anul acesta, anul viitor, sunt bani din fonduri europene.

Prin programul PNRR am absorbit 11 miliarde, mai avem 10 miliarde de absorbit prin celelalte programe – fondurile de coeziune și așa mai departe. Prin urmare, pentru că nu ne-am respectat angajamentele pe care ni le-am luat, pe care trebuia să le punem în practică ca să ne reducem deficitele, din cauza acestei proceduri de deficit excesiv, dacă nu luam niște măsuri imediate, era acest lucru. Toate datele, toate studiile comparative, și trebuie să le spunem oamenilor adevărul legat de nivelul de taxare în România pe multe componente, arăta că și cu aceste majorări pe care le-am făcut, suntem în limita inferioară din țările Uniunii Europene. Deci, eram oricum printre cele mai mici taxe. Toate datele pe care le aveam, legat de veniturile bugetului de stat, arătau că avem printre cele mai mici venituri ale bugetului de stat din Uniunea Europeană, parte datorită nivelului de taxare redus, parte datorită excepțiilor pe care tot noi le-am introdus, și parte datorită evaziunii fiscale.

Ca atare, aducerea acestor taxe – gândiți-vă că mult hulita creștere de TVA de la 19 la 21% – ne face ca și astăzi să fim pe ultimele locuri în țările Uniunii Europene, celelalte țări având TVA de 23-24, Ungaria, 27”, a explicat Ilie Bolojan.

„Cocktail molotov economic”

Premierul a explicat că România nu poate să pună în aplicare abordări de tip anglo-saxon la taxe, politici de asistență socială de tip nordic și  comportamente balcanice în gestionarea banilor, întrucât aceasta este rețeta unui „cocktail molotov economic”.

„Noi nu putem să avem abordări de tip anglo-saxon la taxe, deci taxele cele mai mici, să avem politici de asistență socială de tip nordic, și comportamente balcanice în gestionarea banilor. Ăsta e un cocktail molotov economic care va exploda, și se vede unde am ajuns. A doua analiză pe care am făcut-o este că toate țările, din păcate, care au fost în deficite, așa cum a avut România, au luat măsuri asemănătoare”. 

În luna octombrie, România a economisit 500 de milioane doar la fondul de salarii, conform premierului.

„Cheltuielile bugetare au scăzut și în luna octombrie, de exemplu, față de 14,2 miliarde de lei, cât reprezentau fonduri de salarii în sectorul public din România în octombrie anul trecut, am ajuns la 13,6, 13,7. Avem peste 500 de milioane economii doar la fondul de salarii pe octombrie. Deci, măsurile prin care am tăiat sporurile, prin care am pus presiune  să nu se mai facă angajări în sectorul public își arată roadele, dar nu de pe o zi pe alta. Asta trebuie să facem în continuare. Dacă nu ne scădem dobânzile, deci nu ne creștem încrederea, suma totală a dobânzilor va fi tot mai mare, și, indiferent ce guvern vine, practic nu vor mai fi spații de mișcare și aceste cifre sunt foarte importante.

Gândiți-vă că anul acesta și anul viitor, 3% din PIB-ul României înseamnă dobânzile pe care le plătim. (…)  Problema fiecărei țări este că trebuie să-și poată finanța deficitul.  Suntem în situația în care plătim dobânzi mult mai mari decât cele care le plătesc țările care sunt în situația noastră. Trebuie să scădem aceste dobânzi atât în sumă totală, trebuie să le scădem, deci să nu ne mai împrumutăm atâta și să scădem nivelul lor. Și, pe această componentă, cu un punct procentual s-au dobânzile pe care le plătea România la începutul anului. Trebuie să scădem, nu cu 1%, cu 2%, cu 3%. Asta se va întâmpla anul viitor, dacă anul acesta ne respectăm ținta de deficit de 8,4%, și este o țintă pentru Guvern.  Nu e un stres cât timp menținem disciplina fiscală.

Că și această rectificare de buget este gândită în așa fel încât să respectăm această țintă, iar în decembrie trebuie, într-adevăr, să menținem o disciplină fiscală în așa fel încât să nu ne explodeze cheltuielile”, a mai afirmat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, despre relația cu Sorin Grindeanu

În cadrul apariției în studioul Digi24, premierul a vorbit și despre relația pe care o are cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.

„Să ştiţi că şi cu domnul Grindeanu şi cu ceilalţi preşedinţi de partide am discuţii constante, discutăm despre probleme de guvernare, ne vedem săptămânal, de obicei marţi, în şedinţa de coaliţie ,discutând problemele de guvernare şi avem o comunicare şi eu încerc să am o comunicare cât se poate de bună cu toţi cei cu care trebuie să relaţionez”.

Întrebat dacă liderul PSD avea informaţii eronate când a sugerat că au scăzut încasările din TVA, deşi datele de la Ministerul Finanţelor au arătat că au crescut încasările, Bolojan a explicat: 

„Sunt întotdeauna, în lumea noastră, două tipuri de abordări. Cele care se fac în spații private, în întâlniri în care lucrurile se derulează rațional, într-o manieră cât se poate de corectă. În general, aceste lucruri se întâmplă în ședințele de guvern. Chiar dacă sunt păreri divergente, chiar dacă în ședințele de lucru nu suntem toți de acord cu o speță sau alta, dar la final se ajunge la o soluție și o punem în practică.

Cel de-al doilea plan este planul de comunicare. În general, în planurile de comunicare ale multor persoane publice apar declaraţii, poziţionări care sunt diferite de ceea ce se discută la o masă, de informaţiile care se dau”.

Citește și:

Ilie Bolojan: I-am spus ministrului Moșteanu să țină capul sus. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri

Ce se întâmplă cu cumulul pensie-salariu: explicațiile prim-ministrului Ilie Bolojan

 

Editor : A.M.G.

Share.
Exit mobile version