Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat, vineri seară, la Digi24, că pentru a reduce deficitul bugetar în 2025 cu 35 de miliarde de RON și anul viitor cu 60 de miliarde de RON, viitorul guvern va trebui „să-și aleagă 28” din cele „aproape 100 de puncte” adresate de partide și specialiști în negocierile pentru reforma bugetară. Acesta spune că discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor de la stat, dar că acestea nu ar aduce „foarte mult din PIB”. Omul de afaceri a precizat că finanțatorii României subliniază importanța creșterii taxelor. „N-avem cum să nu vrem, chiar dacă știm că s-ar putea să aibă o problemă în ceea ce privește recesiunea”, a mai spus Anastasiu.

„Avem niște finanțatori, începând cu UE și toți ceilalți care finanțează acest deficit. Noi trebuie să ne împrumutăm și ne îndreptăm încet, încet spre 3% din PIB plătind dobânzi. Acești finanțatori și-au cam pierdut răbdarea cu noi, pentru că de ani de zile le spunem că n-o să mai fim răi și că o să cheltuim cât ne permitem. Noi ne-am dus în 9,3%. Am promis anul trecut 5,4%, ne-am dus în 9,3%. Anul ăsta am promis 7%, au zis «ok, am înțeles, aveți nevoie să vă dezvoltați, ați avut alegeri». Dacă nu facem nimic, ne ducem în 9% și anul ăsta.

Problema noastră de bază este să evităm scenariul Grecia de acum 12, 13 ani. Scenariul Grecia este când te retrogradează finanțatorii la ceea ce se cheamă «junk», gunoi. Adică o țară care nu este recomandată investițiilor. Noi suntem destul de aproape de acest «junk».

O consecință va fi recesiunea. Pentru că dacă ăștia care ne finanțează spun «bă, băieți, voi cam exagerați și nu vă țineți de cuvânt și nici măcar acum nu vă țineți de cuvânt», atunci suntem în «junk» și lucrurile nu arată bine deloc. Noi trebuie să evităm asta cu orice preț. Ne ducem la finanțatori, începând cu UE. Aici avem un calendar. Pe data de 20 iunie trebuie să prezentăm un pachet – reformă fiscală. Dacă nu chiar reformă, măcar măsuri fiscale. Și pe data de 20 iulie trebuie să fi fost trecut prin Parlament.

Acești experți care se uită la noi ne spun «trebuie să veniți cu niște măsuri», pe care ei le cheamă «up front». Înseamnă să creștem taxele. E singura măsură care aduce repede niște bani la buget, chiar dacă este periculoasă și nimeni nu și-o dorește. Nimeni nu e nebun să își dorească mărire de taxe. Ăsta este contextul în care ne aflăm. Suntem cu spatele la zid, n-avem timp și noi n-avem guvern.

Probabil că sunt vreo 100 de măsuri care sunt trecute într-un tabel și care s-au discutat tehnic între partide. Măsurile pot forma un meniu, din care guvernul viitor, în frunte cu prim-ministrul pe care îl așteptăm, să-și aleagă din meniu ca să ajungă la ținta care ni s-a dat nouă și care este clară. Anul ăsta să reducem 35 de miliarde de RON și anul viitor vreo 60 de miliarde de RON față de cât am bugetat noi la începutul anului”, afirmă Anastasiu.

Omul de afaceri spune că, în discuțiile din grupurile de lucru formate din reprezentanți ai partidelor, din cele „100 de puncte” adresate în reforma bugetară, noul guvern va trebui „să-și aleagă 28” pentru a reduce deficitul conform obiectivului enunțat. Reprezentantul mediului de afaceri mai susține că prioritar au fost abordate măsurile de reducere a cheltuielilor din structurile statului. În același timp, el precizează că finanțatorii României subliniază importanța creșterii taxelor.

„S-a încheiat o listă întreagă în care fiecare a pus pe masă și s-a creat un impact. Acum, din punct de vedere politic, fiecare cu o ideologie diferită… unii să ajute pe cei care sunt mai nevoiași, alții spun ok, trebuie să-i ajutăm pe ceilalți care muncesc și fac business, ca să putem ulterior să-i ajutăm pe cei mai nevoiași. (…) Pentru asta este nevoie de un premier care ascultă, vede, vorbește cu toată lumea, înțelege despre ce este vorba din punct de vedere politic și la sfârșit se vine cu un meniu care știm când trebuie să treacă, știm rezultatul final, dar nu știm cum arată în interior. Am văzut că s-au făcut foarte multe speculații, toată lumea a zis câte ceva, dar n-a zis nimeni cu rea-credință. Eu am fost acolo și știu că oamenii sunt de bună credință, pun pe masă tot felul de chestiuni, calculează impact și va trebui din acest lung meniu, avem 100 de puncte de acolo, prim-ministrul împreună cu miniștrii săi să-și aleagă 28, care la final vor da rezultatul pe care noi știm că îl avem.

Citește și Bolojan: Premierul va avea nevoie de o masă critică, susținere în Parlament. Dacă nu are autoritate, va fi doar un om de mucava

Ceea ce nu ne lasă nimeni dintre finanțatori e să ne alegem doar o parte din meniu, adică partea cu reducere de cheltuieli de la stat pe care și-o dorește toată lumea și toată lumea este revoltată de toate privilegiile pe care le-am văzut ani și ani de zile. Și toată lumea spune «băi, faceți asta, lăsați taxele». A fost prima care s-a discutat, și chiar in extenso, zeci de rânduri de bonusuri și tot felul de prezențe în consilii de administrație și tot ce ați auzit și știți și discutați de săptămâni de în șir la televizor”, a declarat Dragoș Anastasiu.

Impactul reducerii privilegiilor la stat

El mai afirmă că impactul reducerii privilegiilor la stat „nu e foarte mult din PIB”.

„Ele sunt foarte rele pentru opinia publică care spune că «nu se poate să se ducă unu să câștige 4.000 euro la o ședință la o bancă». De acord, dar când le iei pe toate astea impactul bugetar e relativ mic la ditamai bugetul României. Sunt niște inechități care trebuie să dispară. Cu asta s-a început și cu asta se va începe, dar nu este suficient, pentru că nici n-ajungem la cifrele de care avem nevoie să scădem și dacă am ajunge, cei care ne finanțează pe noi ne spun «domnule, din meniul ăsta care aveți antreuri, felul unu, felul doi cu pește și așa mai departe, sunt anumite chestiuni pe care trebuie să le luați».

Noi din meniul ăla trebuie să ne alegem ajustări de taxe, n-avem cum să nu vrem, chiar dacă știm că s-ar putea să aibă o problemă în ceea ce privește recesiunea”, explică Anastasiu.

„Avem 14.703 șantiere în țara asta, dar nu ni le putem permite pe toate”

Omul de afaceri mai precizează că o altă parte a bugetului de unde trebuie reduse cheltuielile este cea a investițiilor.

„Am vrut prea mult. Avem 14.703 șantiere în țara asta, sunt absolut necesare, dar nu ni le putem permite pe toate. Trebuie să vedem cum prioritizăm. Noi încercăm toți să găsim soluții ca să nu rămână șantiere blocate, dar va trebui cumva să facem doar ce ne putem permite. Poate că ce a început acuma, să nu mai înceapă, poate că ce a început să meargă puțin mai lent… Este o combinație pe care niște oameni responsabili trebuie să se uite pe situația respectivă și să găsească soluții în așa fel încât nici să nu blocăm economia, nici să facem nedreptăți către antreprenori care au contractat deja. Încercăm să găsim soluțiile… le scoatem dintr-o zonă de fonduri europene, le punem în altele. Le scoatem de la împrumuturi de la nu știu cine și le punem în altă parte.

Am văzut tot felul de bazaconii lansate de către unii sau de către alții dar este o muncă foarte serioasă acolo”, mai susține Dragoș Anastasiu.

Anastasiu: Taxa pe tranzacțiile bancare, respinsă de BNR

Despre taxa pe tranzacțiile bancare, reprezentantul mediului de afaceri spune că „ideea de bază este să pui foarte puțin la foarte multe momente”.

„A existat un studiu care a fost pe masă și vorbea să se adune 50 de miliarde. La un moment dat cei de acolo au zis nici nu vorbim de 50 de miliarde, să vorbim de 5 miliarde. Deci era o taxă care însemna 0,00 nu știu cât pe fiecare tranzacție bancară. Principiul ăsta a fost – foarte puțin la peste un trilion de tranzacții în România. Dacă pui la fiecare tranzacție un ban, ai niște multe milioane. Am înțeles că mediul bancar a spus în principal că e complicat și că n-ar fi o idee foarte bună. Nu se simte foarte tare în fiecare buzunar, dar sunt foarte multe buzunare. O idee pe care dacă Banca Națională o respinge ca principiu de funcționare, nu-i problemă”, a afirmat Anastasiu.

Despre măsura ca unii români să nu fie scutiți de la plata CASS, în funcție de anumite praguri de venit, inclusiv pentru pensionari, omul de afaceri spune că „avem puțini contributori și foarte mulți beneficiari”. „Cu principiul ăsta nu putem funcționa”.

„Sunt deficite atât de mari încât trebuie să găsim o soluție ca fiecare să fie contributor. Și aici va trebui o decizie politică. Vă dau un exemplu, s-a spus să contribuie toată lumea, indiferent de venituri, cu 100 lei. Dar, în același timp, s-a spus și nu s-a mai transmis în spațiul public că cei care sunt vulnerabili să și primească 100 lei. Dar să instaurăm acest principiu că nu există servicii gratuite, că trebuie să plătim ceva. Dar cine într-adevăr nu-și permite trebuie să fie și ajutat.

O să se elimine plafonarea la energie, dar pentru cei vulnerabili trebuie totuși să găsim soluții ca să poată să-și permită energia. Cred că este corect ca toată lumea să contribuie. Cine nu-și permite, pentru că scădem sub un prag de trai măcar semi-decent, să fie ajutat. Cine este peste acest prag de trai semi-decent să plătească o sumă rezonabilă. Că va fi 1%, 10%, nu este nici treaba noastră, ci este o treabă pur politică pe care partidele va trebui să o decidă”, mai precizează omul de afaceri.

El subliniază că mediul de afaceri nu-și dorește o „taxă de solidaritate”.

„Cei care câștigă mai mult oricum plătesc mai mult. Nu ar fi normal de la cei care probabil că muncesc mai sârguincios, poate că au două job-uri și așa mai departe, să le iei și mai mult.

Trebuie toată lumea să înțeleagă că acea cotă unică nu înseamnă că toată lumea plătește 1.000 lei. Dacă eu câștig dublu față de dumneavoastră, eu plătesc dublu față de dumneavoastră. Deci oricum sunt solidar, în sensul ăsta.

A existat o propunere și e clar și de la ce partid, pentru că a spus-o clar, să plătească și mai mult. Este o ideologie care spune cine câștigă mult să plătească proporțional mai mult și cei care câștigă mai puțin să plătească mai puțin.

Este primul pas pentru impozitul progresiv. Probabil că ANAF-ul nici n-ar fi pregătit anul ăsta pentru impozitul progresiv. Din punct de vedere tehnic sau digital, am înțeles că s-ar putea pregăti pentru așa ceva, dar nicidecum mâine. Asta ne-a spus și partidul respectiv. Prima fază este această cotă de solidaritate, după care să trecem la impozitul progresiv. Asta a fost propunerea”, mai spune Anastasiu.

Acesta mai afirmă că mediul de afaceri a înțeles că nu putem fără măriri de taxe.

Editor : Alexandru Costea

Share.
Exit mobile version