Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că România a fost pusă „cu spatele la zid” în fața Comisiei Europene, din cauza amânărilor repetate ale măsurilor de consolidare fiscală. Oficialul a explicat că Bruxelles-ul a transmis un ultim avertisment – „acum ori niciodată” – după ani în care guvernele de la București au promis reforme și reduceri de deficit, dar nu le-au aplicat. Vicepremierul a recunoscut că, deși veniturile bugetare au crescut cu peste 12%, cheltuielile au continuat să urce, iar marile reforme structurale nu au fost încă făcute. El a criticat derapajele din companiile de stat, unde „unii directori și-au dublat salariile în plină criză”, și a cerut revenirea la „mai multă administrație și mai puțin zgomot politic”, avertizând că economia percepe negativ incertitudinea și lipsa de decizii ferme.
„Comisia Europeană ne-a spus: acum ori niciodată”
Întrebat despre necesitatea măsurilor luate până acum, vicepremierul a subliniat că acestea „nu au fost luate degeaba” și că în lipsa lor, „ar fi fost mai rău”.
S-a cam întins coarda prea mult și am promis de prea multe ori Comisiei Europene că facem și n-am făcut. Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut, cel târziu în octombrie-noiembrie.
„Am zis că avem alegeri în decembrie și să ne lase în pace. Au zis cei care au fost atunci să ne lase un pic Comisia în pace, că pe cuvântul nostru de pionier, o să facem în ianuarie. Am anulat alegerile, n-am mai făcut în ianuarie, pentru că am zis că avem alegeri în mai. Ar fi trebuit să facem în mai, n-am mai făcut în mai, am făcut în iulie”, a explicat Tánczos Barna.
Deci Comisia a spus acum ori niciodată, veniți cu consolidarea fiscală acum sau vă punem în vedere suspendarea fondurilor europene.
Vicepremierul a recunoscut că România a fost „cu spatele la zid” în negocierile cu Bruxelles-ul, din cauza istoricului de promisiuni neîndeplinite.
„Acolo discuțiile au fost foarte serioase și eram cu spatele la zid și eu, ca ministru al finanțelor, în momentele respective, când discutam cu Comisia. De foarte multe ori am fost cu spatele la zid, pentru că ei n-au uitat istoria noastră de ani de zile, când am zis că n-o să avem deficit de nouă, o să avem șase și am avut 9,3, și o să avem șapte și am avut opt virgulă nu știu cât”, a spus el.
„Veniturile au crescut cu 12%, dar cheltuielile au crescut și ele”
Am scăpat de acest pericol momentan, dar elementele structurale nu s-au schimbat. Noi nu avem reforme serioase făcute încă, în afară de sistemul de învățământ și un pic pe sănătate.
El a precizat că în sănătate s-au obținut venituri suplimentare, iar în educație au fost demarate reforme, însă marile probleme rămân la nivelul administrației publice și al companiilor de stat.
„În sistemul de învățământ domnul David a explicat de foarte multe ori de ce a fost nevoie de acele schimbări, dar noi trebuie să mergem mai departe cu administrația locală, administrația centrală, companiile de stat. Și astăzi le-a reproșat domnul prim-ministru companiilor de stat din Ministerul Transporturilor, de exemplu, că acei directori și-au majorat, chiar și-au dublat salariile într-o perioadă de criză, când toată lumea a încercat să strângă cureaua”, a spus vicepremierul.
Tánczos Barna a precizat că veniturile bugetare au crescut semnificativ, însă problema rămâne nereducerea cheltuielilor.
Veniturile au crescut cu peste 12%, dar au crescut într-adevăr și cheltuielile.
„În condițiile unei creșteri economice de 0,5% și în condițiile în care la începutul anului am avut eliminate cele trei excepții la impozitul pe salarii – IT, agricultură și construcții – 12% creștere pe venituri este o creștere bună din punctul meu de vedere. Problema este că n-am reușit să reducem cheltuielile”, a explicat el.
„Nu mai vorbește nimeni de comasări. E prea mult zgomot politic”
Vicepremierul a avertizat că, dacă nu sunt luate rapid decizii concrete, bugetul pentru 2026 riscă să fie construit pe aceleași cheltuieli.
„Nu mai avem timp să facem legi care să presupună cheltuieli mai mici. Nu facem reducere de personal, nu facem reduceri și comasări de instituții. De câteva săptămâni bune nu mai vorbește nimeni de comasări de instituții, că este prea mult zgomot politic”, a spus Tánczos Barna.
El a adăugat că România are nevoie de stabilitate și de decizii administrative, nu de confruntări politice.
„Trebuie să revenim la masa deciziilor curente administrative – mai multă administrație, mai puțin zgomot politic – ca să putem avansa. Economia percepe tot timpul în mod negativ incertitudinea. Noi am avea nevoie de stabilitate, certitudinea că vom guverna încă doi ani și jumătate sau un an și jumătate în această formulă”, a concluzionat vicepremierul.
Citește și:
Editor : Ș.A.
