România stagnează sau chiar înregistrează scăderi pe zona de producție industrială, cea care ar trebui să fie motorul său de dezvoltare, alături de energie și de agricultură, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, Cristian Păun, profesor de economie în cadrul ASE. În tot acest timp, companiile se confruntă cu suprataxarea profiturilor sau a cifrei de afaceri. „Avem o Românie în care antreprenorul mic, mare, companiile mici, mari – toate sunt tratate efectiv cu un sictir de proletar. N-ai cum să ai dezvoltare. (…) Anul trecut au scăzut cu 17% investițiile străine directe. Dacă aș fi guvernatorul acestei țări, această cifră mi-ar da fiori”, a punctat economistul.
Întrebat despre perspectivele de creștere economică a României perioada 2026-2027, temă frecvent abordată în discursurile lor de către președintele Nicușor Dan și de către premierul Ilie Bolojan, profesorul Cristian Păun a explicat cum stă țara noastră pe partea de investiții provenite din mediul privat, un motor de creștere economică.
„Avem suprataxarea profiturilor, suprataxarea pe cifră de afaceri în continuare, chiar dacă au mai redus-o (…) într-adevăr, cu acea discuție: Domnule, hai să țintim doar cheltuielile prin care se face transferarea profiturilor din multinaționale în afară. Dar au păstrat și taxa pe impozitul pe cifra de afaceri. Deci, noi vedem în continuare o Românie în care antreprenorul mic, mare, companiile mici, mari, toate sunt tratate efectiv cu un sictir de proletar. N-ai cum să ai dezvoltare. (…) Anul trecut au scăzut cu 17% investițiile străine directe. Dacă aș fi guvernatorul acestei țări, această cifră mi-ar da fiori. România, încet-încet, se izolează prin maniera în care noi vedem mediul de afaceri ca plătitor de taxe la bugetul statului”, a subliniat economistul.
Ar trebui să vedem mult mai multe vești bune de pe câmpul de bătălie, acolo unde companiile duc greul. Noi avem o resursă importantă, care a devenit avantaj comparativ clar pentru România: gazul de la Marea Neagră. Dar văd discuții eșuate cu companii pe Petrochimia. Nu vine nimeni. (…) Discuții eșuate pe zona de îngrășăminte chimice
Proiecte în energie nefinalizate
Păun a explicat și care au fost hibele pe partea de producție a energiei în țara noastră: „Proiectul de la Craiova la energetic s-a închis. Era pe fonduri europene. (…) Pe PNRR nu se mai întâmplă. Deci, ne dădea Uniunea Europeană bani să facem treaba asta. Adică să transformăm cărbune în gaz. Cu gazul de la Marea Neagră să producem energie, cu Iernut, clasica poveste. N-avem un răspuns de acolo. Legat de alți jucători, nu apare nimeni. Întrebarea este de ce nu apare nimeni, de ce nu reușim totuși să avem succes în aceste discuții? Ori nu ne pricepem noi să ducem aceste discuții, nu ne pricepem să-i găsim, ori știți cum e – venim dintr-una din cele mai corupte țări din Uniunea Europeană – ori probabil că ceea ce cerem noi, printre condițiile alea, devine cumva de neconceput pentru cei care fac aceste calcule”.
Oricum, deștepți nu suntem, asta e clar. Vom trăi în continuare ceea ce trăim de mult, ca orice țară bananieră. Avem blestemul resurselor. Suntem bogați în resurse, pentru că n-avem nu doar gazul. Noi mai avem o resursă extraordinară – pământul, deci în agricultură. Însă România produce doar cereale, porumb, grâu și, poate, pe ici pe colo sfeclă, floarea soarelui.
Întrebat care ar trebui să fie următorul motor de dezvoltare economică al României, Cristian Păun a subliniat că acesta, fără îndoială, ar trebui să fie producția.
„Este clar că trebuie să insistăm mult mai mult pe zona de producție. Însă, în zona de producție, tu nu poți să produci mai mult, mai bine, mai altfel decât alții, dacă nu ești competitiv. Iar aici, în zona de competitivitate, principalul element astăzi îl reprezintă energia. Deci, tu dacă vrei să fii competitiv cu alte companii din piața unică, trebuie să ai energie ieftină în bandă nefluctuată. (…) Noi când ajungem în vârf de sarcină cu consumul, începem să licităm, pentru că nu mai avem energie. Adică suntem astăzi foarte vulnerabili din punct de vedere energetic. Noi am pierdut capacități de producție importante, pe care nu le-am înlocuit”.
Potrivit economistului, „guvernanții care nu au viziune, nu au strategie. De asta este foarte important că aceste companii, chiar cele din energie, să fie mai mult conectate la capitalul privat, la piețe. (…) Păi n-ai cum să ai tu producție de energie ieftină într-o țară în care producția e controlată și va fi controlată de către stat. Eu am mare temere că în următoarele săptămâni vor fi date niște telefoane pe firele roșii ale producătorilor de energie din România să crească prețul de energie, să crească astfel colectarea de taxe la stat, cum s-a mai făcut, ceea ce va fi o mare porcărie”.
Cristian Păun a adăugat că cea mai puțin competitivă regiune, regiunea Sud-Est din România, „se află astăzi la o treime din media Uniunii Europene. (…) Distanța este enormă astăzi între noi și ceilalți care sunt competitivi pe o piață unică, o piață internă. Avem foarte mult de recuperat, nu doar pe cap pe locuitor, pentru că îi aud pe foarte mulți colegi de-ai mei care spun că anul viitor vom fi în OCDE, că avem PIB pe locuitor foarte bun”.
O economie pe butuci
Nici creșterile salariale nu sunt prea curând în cărți într-o economie care stagnează.
„Pe partea privată, de producție industrială, nu stagnează – chiar scade. Vânzările scad, comenzile scad, producția scade. (…) Ăsta este marele pericol al fenomenului pe care noi îl trăim astăzi – cel al stagflației. Stagnăm bine pe zona producție, chiar scădem. Stagnăm cu inflație mare în spate. Asta înseamnă că salariile nu cresc, joburile nu se mai găsesc atât de ușor să poți să-ți negociezi eventual trecerea de la un job la altul cu salarii mai bune, iar inflația îți mănâncă constant din puterea de cumpărare a salariului tău, a venitului tău. Și atunci e foarte probabil să-ți găsești mai greu loc de muncă, să-l pierzi mai ușor, să apară restructurări, să apară pur și simplu închideri, falimente, insolvențe”, a avertizat Cristian Păun.
Editor : C.A.
