Procedura camerei preliminare, introdusă cu scopul de a soluționa mai rapid dosarele, a ajuns să fie criticată tocmai pentru că ar duce la tergiversarea lor. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, DNA subliniază că din 103 de dosare penale pe rolul camerei preliminare, 92 au depășit termenul prevăzut de Lege, de 60 de zile. Realitatea din practică, însă, este mai complexă. O judecătoare de curte de apel și doi avocați specializați în dreptul penal au explicat, pentru Digi24.ro, de ce se ajunge la aceste întârzieri și au indicat soluții pentru eficientizarea procedurii de cameră preliminară.
Digi24.ro a stat de vorbă pentru acest articol cu judecătoarea Curții de Apel Craiova, Sorina Marinaș, dar și cu doi avocați specializați în drept penal – Iancu Toader și Daniel Manolache.
Camera preliminară este o procedură distinctă prin care judecătorul, după ce un dosar este trimis în judecată, verifică „competența și legalitatea sesizării instanței”, dar și „legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală”.
Digi24.ro a cerut DNA, DIICOT și unor parchete teritoriale să furnizeze o statistică cu dosarele care stau de peste 60 de zile la camera preliminară.
DIICOT și parchetele teritoriale au subliniat că această statistică poate fi furnizată doar de fiecare instanță în parte.
DNA, însă, a transmis într-un răspuns pentru Digi24.ro, că avea, la 14 august 2025,103 dosare în etapa de cameră preliminară. Dintre cele 103 de dosare, 92 au depășit cele 60 de zile recomandate în Codul de procedură penală.
Digi24.ro a cerut și Consiliului Superior al Magistraturii să furnizeze o statistică în acest sens.
În răspunsul transmis pe 5 august, CSM sublinia, însă, că din 1.477 de dosare penale aflate în etapa camerei preliminare, 30 dintre ele au depășit termenul de recomandare. Cele mai multe dintre ele, 15, se aflau la Curtea de Apel Oradea și la Curtea de Apel Galați.
- Surse judiciare au explicat pentru Digi24.ro că diferența dintre statistica DNA și statistica CSM ar fi că DNA a raportat în răspunsul citat toate dosarele care se află în etapa camerei preliminare și au depășit cele 60 de zile de recomandare, indiferent de faza procesuală.
Exemplu concret: Ping-Pong de aproape 10 ani între camera preliminară și parchet într-un dosar
Un exemplu de dosar care de aproape 10 ani nu reușește să treacă de procedura camerei preliminare este un dosar de evaziune fiscală, trimis prima oară în judecată de procurorii DIICOT în anul 2016 și care vizează fapte din 2010-2011.
Era vorba de un dosar în care prejudiciul adus statului se ridica la aproximativ 3.4 milioane de lei, produs prin intermediul unui circuit evazionist în care erau implicate mai multe firme care au eludat plata taxelor prin intermediul unor facturi fictive.
Dosarul de evaziune fiscală a fost trimis în judecată prima oară de DIICOT în mai 2016, însă în cadrul procedurii de cameră preliminară judecătorul l-a restituit parchetului la finalul anului 2017 pentru refacerea rechizitoriului.
În 2017, judecătorul de cameră preliminară a restituit dosarul la DIICOT pentru că a constatat că rechizitoriul nu indica activitatea infracțională concretă a inculpaților, nu descria concret acțiunea fiecărui inculpat și nu enumera clar actele penale care au condus la trimiterea inculpaților în judecată.
Procurorii au refăcut rechizitoriul și au trimis încă o dată dosarul în judecată în iulie 2020, dar în 2022 a fost restituit din nou de judecătorul de cameră preliminară.
DIICOT a depus plângere împotriva acestei decizii, a primit câștig de cauză, iar la finalul anului 2023 Tribunalul Bihor a decis începerea judecății în acest dosar.
Inculpații au depus, însă, contestație, iar în 25 iunie 2025 dosarul încă se afla în faza de cameră preliminară, de data asta la Curtea de Apel Oradea.
Avocat: „Cea mai importantă etapă a procesului penal”
„Omul are impresia, în momentul în care e trimis în judecată, că un judecător îi va stabili vinovăția-nevinovăția. Înainte de o astfel de discuție, trebuie să trecem prin procedura de camera preliminară. Ca avocat care face drept penal, este, probabil, cea mai importantă etapă a procesului penal. Degeaba ești vinovat, dacă probele adunate de procuror nu respectă niște criterii de legalitate”, a subliniat avocatul specializat în drept penal Daniel Manolache, într-o declarație pentru Digi24.ro.
Procedura camerei preliminare, după cum a subliniat și CCR în mai multe decizii, garantează dreptul un proces echitabil.
„Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată”, explica, CCR, rolul camerei preliminare, într-o decizie din 2017.
Concret, în cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorul verifică următoarele aspecte:
- Dacă instanța a fost sesizată cu o faptă care intră în competența ei;
- Dacă parchetul care a emis rechizitoriul este competent să verifice infracțiunile reclamate;
- Legalitatea sesizării/actului de sesizare: „dacă rechizitoriul a fost verificat de procurorul ierarhic superior, dacă în cuprinsul rechizitoriului sunt descrise faptele care constituite obiectul acuzării față de fiecare inculpat în parte pentru a stabili limitele judecății”;
- Legalitatea administrării probelor: dacă dreptul la apărare a inculpatului a fost respectat în timpul urmăririi penale, dacă e încălcată vreo lege în procesul de administrare a probelor;
- Dacă urmărirea penală a fost făcută în ordinea impusă de Codul de procedură penală sau dacă au fost parcurse toate etapele obligatorii ale urmăririi penale;
Exemple de probe care nu ar putea trece testul legalității, după cum a explicat avocatul Daniel Manolache, sunt:
- Dacă o declarație depusă la dosar nu este semnată, poate fi invocată nulitate relativă;
- Ar fi fost necesară asistența juridică obligatorie pentru persoana vătămată;
- Nu există ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale sau nu există ordonanță de extindere a urmăririi penale;
- Martori care ar fi fost presați să declare o anumită variantă;
Însă judecătorul de cameră preliminară are competențe și în afara procedurii, după cum a subliniat avocatul Iancu Toader, pentru Digi24.ro. Sunt situații, în cadrul urmăririi penale, în care judecătorul de cameră preliminară poate interveni, de exemplu, pentru a da o soluție de clasare.
„Într-o ședință de judecată, judecătorul de cameră preliminară este investit și cu soluționarea unor cereri distincte (n.r. De tipul celor menționate mai sus) și poate fi, de asemenea, investit să soluționeze în aceeași ședință cereri care intră în competența exclusivă a acestei proceduri, dar în virtutea aceluiași rol și calitate de judecător de cameră preliminară”, a explicat avocatul Iancu Toader.
Termenul de 60 de zile. De ce nu poate fi respectat? Explicații generale
În Lege este menționat că procedura camerei preliminare „este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”.
Însă acest termen are mai degrabă caracterul de „recomandare”, în condițiile în care Codul de procedură penală nu tratează situația în care un dosar se află în etapa de cameră preliminară de mai mult de 60 de zile.
„Judecătorul poate are 50, 100 de dosare. Putem să ne uităm la gradul de încărcare al completului de judecată respectiv. E imposibil și inuman să îi ceri unui judecător să și analizeze cauza temeinic, să și dea o soluție temeinic fundamentată, dar să se și încadreze într-un termen cu privire la toate acele cauze. De aceea, acest termen de 60 de zile este recomandare și nu o interpretare restrictivă”, a punctat avocatul Iancu Toader, într-o opinie furnizată pentru Digi24.ro.
Iancu Toader a mai explicat că sunt mai mulți factori care duc la nerespectarea termenului de 60 de zile: volumul mare de acte ce decurg din urmărirea penală, număr ridicat de părți implicate în dosar sau gradul de încărcare al instanțelor.
„Judecătorul de cameră preliminară mai poate să amâne judecarea cauzei dacă nu sunt îndeplinite anumite cerințe: anumite vicii de procedură, nelegalitatea procedurii de citare, sunt persoane care se află în loc de detenție, nu s-au găsit, persoane care invocă un motiv de imposibilitate obiectivă de prezentare, se amână cauza și tot așa. Apar impedimente obiective și fără a căror îndeplinire nu poți trece la soluționarea cauzei în cameră preliminară”, a subliniat Iancu Toader.
Complexitatea dosarelor, una dintre cauzele care duc la întârzieri
Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a explicat, pentru Digi24.ro, că dosarele mari (de exemplu, un dosar de 30-50 de volume, a câte 200-300 de file) necesită o perioadă importantă de timp pentru a le parcurge, mai ales în condițiile în care judecătorii au de parcurs mai multe dosare de genul în același timp.
Avocații care au stat de vorbă cu Digi24.ro au subliniat la rândul lor că verificarea actelor din dosarul de urmărire penală este o procedură care necesită timp, în special când vine vorba de dosare ample.
„Nu trebuie doar să treci prin filtrul mâinii 20.000 de hârtii, este inuman. Eu ca avocat trebuie să merg la arhivă și să studiez cele 15 volume, ori un volum are undeva la minim 3-400 de pagini. Nu pot să mă mut în arhiva instanței. Primul pas e să fotocopiez dosarul de urmărire penală, ca să pot să îl studiez în liniște la birou, să îl pot discuta cu clientul, pentru că apărarea se construiește pe un dialog constant între avocat și client”, a mai declarat Daniel Manolache pentru Digi24.ro.
Judecător: Procedura camerei preliminare este reglementată „defectuos”
Judecătoarea Sorina Marinaș a mai precizat, însă, că procedura camerei preliminare este reglementată „defectuos”.
Ea a subliniat că Legea nu prevede un termen fix în cadrul căruia avocații inculpaților pot formula diverse cereri (n.r. De exemplu, să reclame legalitatea unei probe depuse de procuror la dosar), care trebuie analizate de instanță.
„Inculpații invocă nulități relative din cursul urmării penale (n.r. Contestă probe adunate de procurori sau alte elemente din cursul urmăririi penale) în cascadă. Adică depun una azi, peste trei zile alta, la termenul fixat pentru dezbatere vin cu două volume de excepții. La următorul termen se îmbolnăvesc avocații, la al patrulea termen mai depun încă 60 de pagini”, a explicat, pe scurt, judecătoarea Sorina Marinaș.
Automat, în astfel cazuri, după cum a explicat Sorina Marinaș, judecătorul trebuie să fixeze un nou termen în așa fel încât magistrații să poată înțelege ce au reclamat avocații inculpaților.
„Nimeni nu poate citi 60 de pagini de excepții pe loc. Chiar dacă ele sunt aceleași, tu tot trebuie să citești ca să realizezi că sunt aceleași, dar puse în altă ordine pe foaie. Ăsta e modul de operare pe dosarele cu miză, dosarele de corupție”, a mai explicat judecătoarea pentru Digi24.ro.
Acest lucru, însă, ține de exercitarea dreptului la apărare, drept pe care avocatul trebuie să îl exercite „cu bună credință” și pe care judecătorul trebuie să îl accepte ca atare, după cum a precizat avocatul Iancu Toader.
„Într-adevăr, există situația în care se exercită cu rea-credință, se invocă anumite excepții, scopul lor fiind, nu aș spune tergiversare, dar au un caracter dilatoriu, iar într-un final se ajunge la tergiversare. Că există și cereri cu caracter șicanator, unde din start se vede că s-a invocat o chestiune total străină – o astfel de cerere poate să aibă un astfel de caracter, dar este o expresie a dreptului la apărare”, a explicat avocatul Iancu Toader pentru Digi24.ro.
Avocatul Daniel Manolache a mai menționat că în Codul de procedură penală există posibilitatea ca judecătorul să analizeze documentele depuse de procuror la dosar și să invoce probleme din dosarul de urmărire penală, însă nu are „garanția că va face acest lucru”.
„Eu am obligația profesională, după ce am studiat întreg materialul de urmărire penală, să semnalez toate problemele cu care se confruntă clientul meu. Dacă este să pun în balanță o situație de disconfort și să îi fac clientului o apărare completă, clar voi alege să fac o apărare completă, pentru că dacă o faci atunci pe procedura de camera preliminară, e foarte dificil să o faci ulterior”, a fost contraargumentul avocatului Daniel Manolache.
Soluțiile indicate de experții contactați de Digi24.ro
O soluție indicată de avocatul Iancu Toader, pentru a eficientiza procedura camerei preliminare, ține de resursa umană a sistemului judiciar: „un număr mai mare de judecători de cameră preliminară și o selecție clară a unor dosare pe anumite complete specializate”.
„Cred că ar putea fi o soluție – în loc de 100 de dosare și trei completuri, să fie 10 dosare și mai multe completuri, în așa fel încât judecătorul să aibă timpul necesar de a analiza temeinic cauza. E foarte greu, când ai 100 de dosare, să parcurgi atâta material, fără să intervină regretabilă eroare umană”, a explicat avocatul Iancu Toader.
O altă soluție, furnizată de judecătoarea Sorina Marinaș, ar fi introducerea unui termen maxim în cadrul procedurii de cameră preliminară în care avocații pot depune cereri.
„Se fixează termen de minim 20 zile pentru cereri/excepții, să zicem 30-40 zile, un termen mediu. Însă acel termen nu este unul de decădere (n.r. Momentul în care nu mai poți beneficia de dreptul respectiv, în această situație momentul în care nu mai poți invoca cereri/excepții) pentru că nu este reglementat ca atare. Ar trebui, în orice caz, termenul fixat să fie de decădere. N-ai invocat în 30-40 zile nulitățile, nu mai poți invoca”, a explicat judecătoarea pentru Digi24.ro.
Avocatul Daniel Manolache a indicat că în Lege ar trebui introdusă obligativitatea ca dosarele de urmărire penală să fie transmise integral în format electronic, la momentul trimiterii în judecată.
A fost introdusă pentru a câștiga timp în soluționarea dosarelor. Procurorii reclamă opusul
La introducerea acestei proceduri, în anul 2014, camera preliminară era descrisă în proiectul Codului de procedură penală adoptat la acea vreme drept „o instituție nouă, inovatoare, ce are ca scop crearea unui cadru legislativ modern, să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată”.
11 ani mai târziu, în 2025, procurorii subliniază că „nu-și mai găsește rațiunea înființării și duce la tergiversarea” dosarelor.
„Codul de procedură penală este efectiv decimat, în prezent instituția camerei preliminarii, introdusă pentru a urgenta judecata cauzelor, nu-și mai găsește rațiunea înființării și duce la tergiversarea acestora”, reclama Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), la începutul lunii august.
Inclusiv vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a vorbit în luna iulie, într-un interviu la TVR Info, despre tergiversarea dosarelor în cadrul procedurii de cameră preliminară.
„Codul de Procedură Penală – care a fost gândit într-un mod la momentul adoptării lui, care este acum câțiva ani, nu sunt foarte mulți ani de atunci – a fost modificat succesiv astfel încât, spre exemplu, acum camera preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, durează patru-cinci ani în anumite cazuri, ceea ce este absolut anormal”, spunea Claudiu Sandu la TVR Info.
