Când în Țările de Jos s-a anunțat cine va conduce guvernul de coaliție al Regatului, a apărut și o glumă: „tu poate nu știi cine este domnul, dar el sigur știe cine ești tu”, asta pentru că actualul prim ministru olandez a fost șeful serviciilor secrete. Lăsând gluma la o parte, noua guvernare are în componență pentru prima oară în istoria țării un partid de extremă dreaptă, cu viziuni care nu favorizează democrația liberală. Ce înseamnă aceste lucruri pentru unitatea Uniunii Europene? Discutăm cu Willemijn van Haaften, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București.
Cristina Cileacu: Willemijn van Haaften, ambasador al Regatului Țărilor de Jos în România, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Willemijn Van Haaften: Mulțumesc foarte mult, mulțumesc.
Guvernare prin ideologii diferite
Un fost șef de servicii de intelligence, care nu aparține vreunui partid, conduce un guvern în componența căruia sunt patru formațiuni politice, între care una de extremă dreapta și alta populistă. Această coaliție de guvernare conduce Țările de Jos. Extremiștii și populiștii au avut câștig de cauză în alegerile din acest an, dar negocierile pentru formarea unui guvern au durat aproape șapte luni, pentru că ideologiile partidelor care și-au împărțit ministerele sunt foarte diferite.
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, toate țările democratice sunt acum conduse de guverne care sunt compuse din coaliții. În cazul Olandei, aveți patru partide care fac un guvern, iar primul ministru este un fost șef al serviciului secret, neafiliat niciunui partid politic. Dar principalul partid din această coaliție, în cazul țării dvs., este partidul de extremă dreapta. Cum au trecut olandezii de la liberalismul puternic la extrema dreaptă?
Willemijn van Haaften: De fapt, guvernul, într-adevăr, așa cum ați spus, este un guvern de coaliție. În această coaliţie sunt patru partide. Este o coaliție de centru-dreapta, Partidul Libertății, al lui Geert Wilders (n.r. de extremă dreaptă), la care te referi este unul dintre cele patru, dar mai sunt trei, inclusiv Partidul Liberal, Partidul Fermierilor, și, de asemenea, un partid nou format, deci, toate patru, împreună, formează acest guvern de centru-dreapta. Cred că sunt o serie de probleme în societate care i-au făcut pe oameni să voteze puțin diferit decât au făcut-o data trecută. Dar trebuie să țineți cont și de faptul că sunt patru partide în această coaliție. Nu este nici un partid care să aibă majoritate în Parlament. Este într-adevăr un guvern cu patru partide și fac împreună politici până la urmă, care sunt încă parțial liberale, pentru că fac parte dintr-un guvern de centru-dreapta, sunt ceva mai liberali poate decât alte coaliții pe care le-am avut în trecut.
Programul de guvernare olandez
„Speranță, curaj și mândrie”. Acesta este numele programului de guvernare propus cetățenilor olandezi de coaliția care conduce țara și regulile mai dure împotriva migrației ilegale sunt prioritate. De asemenea, pentru că în Regat a apărut o formațiune politică nouă, Partidul Fermierilor, creată chiar de fermierii revoltați de regulamentele UE privind protecția mediului, și cerințele lor sunt tratate cu mare atenție de guvernanți. Ce înseamnă asta pentru unitatea Uniunii Europene?
Cristina Cileacu: O promisiune pe care noul guvern al Ţărilor de Jos a avut-o pentru toți cetățenii este faptul că doresc să scoată țara din Pactul European privind Migrația. Înseamnă asta că olandezii sunt mai puțin toleranţi acum sau cum să vedem asta?
Willemijn van Haaften: Cred că populația olandeză simte că presiunea migrației crește în societate. Acest nou guvern de coaliție a promis că va face cele mai cuprinzătoare politici de imigrație din toate timpurile. Primul și cel mai important lucru pe care îl urmăresc este punerea în aplicare rapidă a Pactului European pentru Azil și Migrație, pentru că acestea sunt acorduri din cadrul Uniunii Europene. Se simt legați de acestea și cred că dacă aceste reguli sunt puse în aplicare rapid, atunci asta poate ușura puțin presiunea asupra situației migrației de la nivelul ţării. Pe termen lung, este dorința acestui guvern să analizeze posibilitatea unei renunțări (n.r. la regulament), dar toată lumea știe și guvernul știe că o renunțare este posibilă doar când unele modificări ale tratatelor UE sunt discutate, şi nu este cazul în prezent.
Cristina Cileacu: Dar acest tip de renunțare nu slăbește Uniunea Europeană în ansamblu?
Willemijn van Haaften: Cred că această renunţare este un proiect pe termen lung. Ce este important acum este că doresc cu adevărat să se concentreze asupra punerii în aplicare rapidă a Pactului privind Azilul și Migrația, întrucât acesta a fost convenit cu normele agreate la nivel UE și care, prin urmare, sunt în limitele acestui acord. Și aceasta este prima lor prioritate, prima și, de asemenea, o prioritate pe termen scurt.
Cristina Cileacu: Vă rog să explicați publicului român care este problema migrației în țara dumneavoastră? Adică, cum a ajuns acest guvern la concluzia că migrația trebuie încetinită sau chiar oprită?
Willemijn van Haaften: Nu cred că guvernul vrea să oprească migrația în general. Deloc. Țările de Jos sunt o economie foarte deschisă, deci avem nevoie și de migrație pentru ca economia noastră să continue să funcționeze. Și avem nevoie de migrație în întreaga UE, pentru ca economia europeană să funcționeze. Ceea ce se simte ca o povară sunt unele zone problematice cu migrație ilegală, persoane care vin în Țările de Jos și care nu au drept de ședere și apoi nu pot fi returnaţi în țara lor de origine, de exemplu. Și acei migranți ilegali pun presiune asupra sistemului social, asupra sistemului de locuințe, care se simte din ce în ce mai mult. Și este ceva care s-a acumulat de-a lungul mai multor ani ca o povară pentru societate. Deci, aceasta este partea migrației pe care olandezii, noul guvern olandez, ar dori să o limiteze și să o oprească. Nu vor să limiteze migrația în general, pentru că sunt foarte multe tipuri diferite de migrație, dar este cea neregulamentară, migrația ilegală pe care vor să o reducă.
Fermierii olandezi, o forță politică
Cristina Cileacu: O altă promisiune făcută de actualul guvern este faptul că vor să țină cont și de protestele fermierilor, ale fermierilor olandezi. Am văzut că un nou partid a apărut în țara dumneavoastră după aceste proteste sau în timpul acestora. Dar asta înseamnă că reglementările UE privind mediul sunt, de asemenea, ceva pe care olandezii le doresc în felul lor. Cum va fi asta?
Willemijn van Haaften: De fapt, aceasta este o altă promisiune pe care guvernul a făcut-o pentru a pune din nou mai mult accent pe agricultura durabilă și pe un trai durabil pentru fermierii din Olanda. De asemenea, nici aici nu sunt în afara limitelor legislației UE existente. Așadar, ei analizează în prezent felul în care pot combina sprijinul acordat fermierilor și sprijinul pentru zonele rurale, asigurându-se că fermierii au un venit decent din ferma lor, asigurându-se că fermierii pot planifica pe termen lung cum să-și dezvolte fermele, fără a încălca, în același timp, acordurile care au fost încheiate în domeniul mediului și, de exemplu, emisiile de CO2 și toate aceste lucruri. Deci, nu au fost emise noi reguli sau reglementări în acest sens, dar sunt o serie de domenii în care guvernul a promis că va acorda mai multă atenție situației fermierilor.
Excepțiile care pot eroda o construcție
Liderul partidului de extremă dreaptă, Geert Wilders, nu este și membru al guvernului, deși a câștigat alegerile. Dar ideile sale influențează guvernarea și chiar dacă acum nu mai dorește o ieșire din Uniunea Europeană, acesta a declarat că își dorește să erodeze UE din interior.
Cristina Cileacu: La fel ca și în cazul migrației, când ne uităm la reglementările de mediu, întrebarea este aceeași, nu dacă noi toți, toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene, vom avea propriul mod de a interpreta reglementările și regulile asupra cărora toți am convenit, nu este Uniunea Europeană mai slabă după aceea?
Willemijn van Haaften: Cred că este foarte important să avem în vedere că guvernul vrea să facă politici și reguli care să rămână în cadrul a ceea ce a fost convenit. Deci nu este un guvern care spune că vrem să ieșim din acordurilor încheiate. Este un guvern care spune că dorim o punere în aplicare serioasă a normelor, așa cum am convenit asupra lor, pentru că asta va face Uniunea Europeană mai puternică și de asemenea, va întări Țările de Jos, în cadrul Uniunii Europene. Nu este vorba deloc de slăbirea Uniunii Europene. Este vorba de punerea în aplicare a politicilor asupra cărora s-a convenit şi, prin urmare, de consolidarea Uniunii Europene în ansamblul său. Și în acest cadru, cred că ar trebui să ne uităm și la cooperarea, de exemplu, dintre România și Olanda, pentru că sunt multe domenii, iar agricultura și dezvoltarea agriculturii durabile și a producției alimentare durabile în UE este un domeniu în care avem un interes comun. Astfel, ne putem găsi unii pe alții și ne putem completa reciproc în acele domenii în cadrul UE și să ne facem mai puternici reciproc și pe noi înșine.
Experiențe agricole comune
Cristina Cileacu: Și din ce ştiţi, facem asta?
Willemijn van Haaften: Și facem asta, cred că facem asta. Avem deja câteva exemple foarte frumoase, de pildă fermieri olandezi care au venit în România, dezvoltăm proiecte horticole în care fermierii olandezi și, de asemenea, fermierii români pot învăța unii de la alții și se pot dezvolta. Și cred că acest tip de cooperare este foarte important și ar trebui să o continuăm, pentru a crește producția de alimente în UE în general și, de asemenea, pentru a ne ajuta reciproc să găsim modalități durabile de a produce alimente, pentru că aceasta este problema importantă.
Mai puțini studenți străini în Olanda
Cristina Cileacu: O altă problemă de pe lista priorităților sau chestiunilor care trebuie modificate, făcută de guvernul olandez este faptul că se doreşte reducerea numărul studenților străini. Locurile la universitățile din Olanda pentru studenții străini vor fi reduse. Acest lucru ar putea avea un impact și asupra studenților români, deoarece țara dvs. a devinit, după Brexit, un loc unde studenții pot merge să îşi continue studiile universitare. Va afecta acest lucru studenții români?
Willemijn van Haaften: Studenții români vin, ca mulți alți studenți internaționali în Ţările de Jos, pentru că avem un sistem educațional care este foarte deschis și are o poziție bună la nivel internațional. Și într-adevăr sunt aproximativ 7000 de studenţi români, cred, în acest moment în Olanda. Ce s-a întâmplat cu sistemul nostru de învățământ în ultimele decenii este că, în anumite domenii, numărul studenților străini a crescut atât de mult încât a ajuns la aproape jumătate din totalul studenților din acele zone. Și este acum și nu este ceva nou, deoarece guvernul anterior a început deja să analizeze această problemă, guvernul dorește să facă o legislație care să permită universităților să limiteze numărul de studenți străini în anumite domenii, astfel încât să nu afecteze studenții din Olanda. Și va fi, de asemenea, spațiu continuu pentru studenții internaționali și pentru talentele internaționale. Dar, în anumite zone, va fi poate un aflux mai restrâns în următorii ani. Da, este adevărat. Dar dacă îi permiți să adaug, talentul românesc este într-adevăr foarte apreciat, atât în Olanda, studenții români care au studiat la noi găsesc, în foarte multe cazuri, locuri de muncă în Olanda și au o contribuție pozitivă la economia olandeză, dar și în România, unde companiile olandeze găsesc români talentați pentru a-și construi companiile. Și acesta este un alt exemplu de consolidare a ambelor țări din interiorul UE, şi în continuare a economiei europene în ansamblu.
Instruire pentru piloții ucraineni
De când rușii au început războiul ilegal în Ucraina, olandezii au reacționat rapid și au trimis pe flancul estic, mai precis în România, militari, sub umbrela NATO. Mai mult, piloții ucraineni învață să piloteze avioane F-16, cu implicarea țărilor noastre. Iar planurile comune sunt mai ample de atât.
Cristina Cileacu: Cred că cel mai bun exemplu este faptul că ambele țări cooperează destul de mult, cel puțin recent, pe teren, în domeniul apărării. Având în vedere războiul pe care rușii l-au început ilegal în Ucraina, noul guvern al Olandei a promis că va susţine Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Și apoi, din nou, România și olandezii lucrează împreună, în special pentru instruirea piloților F-16 din Ucraina. Cum de am devenit atât de apropiați în acest domeniu?
Willemijn van Haaften : Pentru că atunci când Rusia a invadat ilegal Ucraina, în Ţările de Jos s-a înţeles foarte repede că trebuie să facem de fapt două lucruri. Și asta nu este doar o chestiune bilaterală, este, desigur, ceva foarte legat și de faptul că ambele țări fac parte din NATO, ambele țări fac parte din UE. Dar au fost două probleme care trebuiau rezolvate și care trebuiau rezolvate relativ rapid. Una dintre ele a fost consolidarea flancului estic al NATO. A doua a fost sprijinirea Ucrainei. Și gândim la fel în ambele cazuri, Olanda și România, așa că ne-am găsit foarte repede unii pe alţii. Și olandezii au venit, de exemplu, în grupul de luptă condus de francezi, la Cincu, cu un număr de oameni. Sunt o serie de alte chestiuni de apărare și exemple de cooperare în sfera apărării, care vizează consolidarea flancului estic. Și apoi este într-adevăr, așa cum spui, sprijinul Ucrainei, unde din nou ne-am intersectat. Și aici, unul dintre proiectele la care participăm împreună, deși nu este, din nou, un proiect bilateral, pentru că mai sunt Danemarca și americanii, este Centrul European de Instruire F-16, care are ca scop instruirea atât a piloților români, cât și a piloţilor ucraineni de luptă pe avioane F-16. Asta ajută România să facă tranziția mai rapidă către avioanele F-16 și ajută Ucraina să-și instruiască piloții, pentru că Olanda face parte și din Alianța F-16, așa cum o numim noi, cu o serie de alte țări care furnizează avioane F-16 Ucrainei. Și pentru asta, au nevoie de piloți. Așadar, acesta este un alt exemplu de mod foarte reușit în care cred că două țări, care sunt relativ îndepărtate în UE și care sunt diferite în foarte multe privințe…
Cristina Cileacu: Care nu au multe în comun…
Willemijn van Haaften: Ei bine, cred că avem mai multe în comun decât credem uneori. Dar este foarte frumos să vedem că aceste cooperări înfloresc.
Un olandez în fruntea NATO
Cristina Cileacu: Recent, funcția de secretar general al NATO a fost preluată de un olandez, de fostul prim-ministru, Mark Rutte, care a preluat funcția la 1 octombrie. Ne vom uita, din punctul dvs de vedere, la un NATO mai practic?
Willemijn van Haaften: Chiar m-aș bucura foarte mult dacă ar fi aşa, pentru că sunt de părere că proiectele existente pe care le facem împreună sunt foarte reușite. Așa că îmi doresc cu adevărat, sper și muncesc puțin la asta, ca să putem face mai mult pentru un NATO mai practic, da.
Controlul apelor, o abilitate olandeză
Cristina Cileacu: Se spune despre caracterul olandez că este întărit de faptul că în istorie a trebuit întotdeauna să luptați împotriva apelor și să luptați cu apele. Țările de Jos sunt foarte bune la controlul apelor, în timp ce în Europa de Est și Europa Centrală am asistat chiar și recent la inundații puternice. Și România are această problemă de ceva timp. Lucrăm împreună în acest domeniu? Cineva din partea autorităților române a cerut ajutor olandezilor în acest domeniu?
Willemijn van Haaften: Da. Și deja de o lungă perioadă de timp. Mai întâi de toate, vreau să spun că aceste inundații au fost cu adevărat teribile. Și gândurile noastre sincere sunt cu adevărat alături de victime și familiile lor, deoarece cooperarea pe care o avem în acest domeniu este într-adevăr îndreptată spre evitarea acestui lucru în viitor. Și cred că trebuie să ținem cont de faptul că, odată cu schimbările climatice, apa devine din ce în ce mai mult o problemă. Dar, desigur, România are Dunărea, are Delta Dunării, are munți, are și multe râuri importante, așadar este o cooperare de lungă durată, pe care o numim „Blue Deal” (n.r. Acordul Albastru), care datează de fapt din anii 1990, în care ambele autorități pentru apă sunt implicate în multe proiecte diferite în domeniul gestionării apei, controlului inundațiilor, pregătind modul de adaptare la noile condiții climatice, cum să facem agricultura și albiile râurilor să funcţioneze împreună. Sunt multe, multe exemple de proiecte în acest domeniu între ambele țări.
De ce sunt olandezii diferiți
Cristina Cileacu: Am această carte și am adus-o special pentru această filmare. Se numeşte „De ce sunt olandezii diferiți” și este o expresie a caracterului poporului dvs. Dar din moment ce această carte nu este încă tradusă în română, poate cineva o va face la un moment dat, puteți face un scurt rezumat despre cum este poporul olandez?
Willemijn van Haaften: Aceasta este o întrebare foarte interesantă și cred că trebuie să mă gândesc la ceea ce tinde să spună soțul meu. Soțul meu este din Germania și are tendința de a compara olandezii și cred că are mare dreptate, el tinde să spună, suntem o țară mică și am trăit întotdeauna din comerț. Deci cred că unul dintre cele mai izbitoare lucruri în felul de a fi al olandezilor, cum să spun, modul general de a fi este că încercăm să găsim compromisul, încercăm să găsim soluții practice și suntem deschiși lumii pentru cooperare. Și încercăm să găsim situații de câștig reciproc. Și cred că asta este și ceea ce definește cooperarea dintre România și Olanda în prezent. Facem și asta, încercăm să găsim câștiguri reciproce, încercăm să cooperăm împreună. Și da, încercăm să lucrăm mereu pentru interesul reciproc al ţărilor noastre.
Cristina Cileacu: Doamnă ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru interviu.
Willemijn van Haaften: Vă mulțumesc foarte mult.
