Ionuț Moșteanu a povestit, duminică seara la Digi24, cum a decurs acțiunea piloților avionelor F-16 care au vânat drona din spațiul aerian românesc și a spus că este ușor să spui „de pe canapea de la București – «hai să tragem cu tunul de bord»”, însă lucrurile sunt mai complicate și ar trebui ca lumea să știe cum se trage cu un tun de 20 de mm câte 100 de proiectile pe secundă care se duc la 5 km sau rachete care e posibil să rateze ținta. „Ne place sau nu ne place, cred că va trebui să ne obișnuim”, cu astfel de evenimente, a adăugat el și consideră că Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor în România, Polonia.

„Astăzi am mai dat ceva detalii pentru că am așteptat să văd raportul misiunii și am stat de vorbă cu mai mulți colegi, chiar și cu unul dintre piloții implicați în misiune. Majoritatea detaliilor sunt deja în spațiul public. Drona a intrat în spațiul nostru aerian. Noi am avut două avioane în aer. După ce au identificat vizual drona Shahed, avioanele au avut permisiunea de a o doborî de la comandantul militar al operațiunii.

Din momentul acela decizia a fost la piloți și la comandantul militar, pentru că nu există un contact vizual permanent cu drona între piloții avioanelor și drone. Ele sunt două aparate de zbor foarte diferite. Zboară amândouă, dar una e mică și zboară jos, are amprenta radar mai mică, una e F-16 și zboară mai sus și mai repede.

Au pierdut contactul și vizual și pe radar de câteva ori. Au avut contactul direct în câteva momente. Au evaluat însă riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”, a afirmat Ionuț Moșteanu, întrebat cum s-a petrecut incidentul de ieri cu drona rusească în spațiul aerian românesc, duminică seară la Digi24.

Citește și: Ministrul Apărării: „Piloții au avut aprobarea de a doborî ținta. Au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”

Întrebat dacă a fost vreun pericol pentru populație la incidentul de ieri cu drona rusească în spațiul aerian al României, ministrul Apărării a răspuns: „Eu am încredere în piloți și în comandanții misiunii”.

„E foarte ușor să zici de pe canapea de la București – hai să tragem cu tunul de bord. Intrați pe YouTube să vedeți cum trage un tun din ăla de 20 mm, cu ce cadență. Trag 100 de proiectile pe secundă și proiectilele acelea se duc la 5 km. Sau se trage o rachetă care poate să rateze ținta. Au niște sisteme, dar poate să rateze. Eu vorbesc despre niște decizii de responsabilitate majoră care nu poate să fie la altcineva decât la cei care sunt acolo direct și, din punctul meu de vedere, și-au făcut treaba foarte bine. E greu să judecăm noi de aici. E simplu să zici că apăsăm pe butoane și tragem noi în toate, în orice condiții”, a completat el.

„Drona care a intrat în România a fost la provocare, ca cea din Polonia”

Chestionat despre faptul că există această dezbatere referitoare la motivul pentru care nu doboară dronele România, pentru că ele merg mai departe în Ucraina și acolo fac victime omenești, Ionuț Moșteanu a replicat: „Dacă au încărcătură, fac victime omenești”.

„Foarte probabil a fost o dronă care a fost folosită ca în Polonia la provocare. Foarte probabil nu avea încărcătură. Ucraina are o apărare antiaeriană de război, performantă, care în fiecare zi, de trei ani de zile se luptă cu astfel de drone și cu o rată foarte mare de succes.

Citește și: Dronă depistată în spațiul aerian al României: două avioane F-16 mobilizate. Două mesaje RO-Alert pentru nordul judeţului Tulcea

Gândiți-vă că în Polonia au fost 19-20 de drone din care au fost date jos patru. A fost incidentul de ieri. Acum o săptămână, pe vremea asta, Rusia a atacat cu 800 de drone Ucraina și Ucraina a dat jos 750. Zic cifrele aproximative, nu mai știu în detaliu cifrele, dar cam astea erau ordinele de mărime. Deci Ucraina are capacitatea să se apere bine în fața acestor drone”, a explicat Moșteanu.

Putin testează NATO cu incursiuni ale dronelor, spune Moșteanu

Întrebat dacă Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor, ministrul Apărării a spus că „da”

„Punem cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile. Da, este singura explicație solidă”, a mai spus el.

De asemenea, chestionat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, Moșteanu a replicat: „Ne place sau nu ne place, cred că va trebui să ne obișnuim cu ele”.

Citește și: Ce mesaj i-a transmis Oana Țoiu ambasadorului Rusiei, convocat la MAE după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României

„Vom ajunge, la un moment dat, să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace, vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acum încolo. Evaluarea mea, cu toate datele pe care le am, este că va trebui să ne obișnuim, pe de o parte. Pe de altă parte, să descurajăm astfel de provocări și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați în continuare”, a completat acesta.

CSAT se va reuni peste 2-3 săptămâni. Ce va aproba

Ionuț Moșteanu a adăugat că va fi un CSAT, în două-trei săptămână, pentru a aproba norme privind intervenția în cazurile aeronavelor cu pilot. În prezent, legea prevede că ordinul doborârii unei aeronave cu pilot este dat prin ordinul ministrului Apărării.

„Nu este așa. Avem cadrul legal. Legea a fost promulgată în 19 mai. În a zecea zi după ce am ajuns ministru, pe 4 iulie, am semnat un ordin de ministru în care am stabilit că în astfel de cazuri în care avem drone, deci vehicule aeriene fără pilot în spațiul aerian, comanda de doborâre o dă comandantul militar al misiunii. Sunt mai multe în acel ordin. E un ordin secret. Deci comanda e una militară și există din 4 iulie această legislație”, a explicat Moșteanu.

El a fost întrebat, la Digi24, despre cadrul legal privind doborârea dronelor și dacă e adevărat că legea spune că CSAT trebuie să aprobe o listă de oameni care să dea comanda.

Citește și: Zelenski, despre drona intrată în România: O extindere evidentă a războiului de către Rusia. Aşa acţionează ei la început, cu paşi mici

„Ce este pe masa CSAT acum? Sunt normele pentru cazurile aeronavelor cu pilot. Asta este diferența. În august au fost finalizate normele, au fost discutate și avizate de toate instituțiile care au dreptul de avizare și trebuie să avizeze astfel de proceduri. Sunt pe masa CSAT și vor trece în următorul CSAT. Vom avea și aceste lucruri. Până la CSAT, în cazul aeronavelor cu pilot suntem pe legea veche în care autorizarea doborârii aeronavei o dă ministrul. Așa e de multă vreme și va mai fi așa încă 2-3 săptămâni și poate în anumite condiții va rămâne o comandă politică”, a mai spus Moșteanu.

El a explicat că „povestea vine de undeva din spate, de la 9/11, când s-a introdus acest factor civil, politic, în decizia de a doborî un avion cu pilot care intră în spațiul aerian, nu mai răspunde la somații sau are transponderul oprit”.

„Pot fi implicații și de aia decizia e mai complicată. În cazul dronelor nu e nimic complicat și, din punct de vedere legal avem tot ce trebuie. Legislația este în vigoare și detaliată din 4 iulie, a zecea zi după ce am fost numit ministru”, a mai declarat el.

Când vor fi produse drone în România împreună cu Ucraina

Întrebat dacă intenționează să urmeze planul polonez de producere de drone împreună cu ucraineni, programe de training, astfel încât să nu mai fie atât de costisitoare doborârea lor, ministrul Apărării a spus că „evident că discuția economică e una importantă și e una de care s-au lovit în trecut și israelienii, costuri antiaeriene ca să spun așa”.

„Am văzut că și în războiul din Ucraina au avut aceeași problemă la începutul războiului și a trebuit să fie foarte rapizi și inovativi pentru a scădea costul doborârii acestor drone. Ucrainenii au reușit să dacă asta. Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul Apărării, domnul Denîs Șmîhal, și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România”, a completat el.

Citește și: Ionuţ Moşteanu s-a întâlnit cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal: „Vom continua să le fim alături în această luptă”

Moșteanu a mai spus că „acest gen de proiect este eligibil pe programul SAFE”.

„În perioada următoare e posibil chiar mâine sau în următoarele zile e posibil să avem prima conferință de follow up cu ucraineni pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede și să închidem un contract până la anul pentru producția de astfel de drone”, a concluzionat ministrul USR.

Editor : A.P.

Share.
Exit mobile version