Dezvăluiri în exclusivitate despre cazul bărbatului din Bihor care adăpostește sute de oameni vulnerabili într-un sistem ilegal de asistență socială. Trei miniștri ai Guvernului României au fost înștiințați oficial, anul trecut, despre acest caz, arată documente în posesia cărora a intrat Digi24. Statul a făcut controale, dar a preferat să închidă ochii. Ba mai mult, au fost instituții care de un deceniu se roagă de Pașca să intre în legalitate, dar acesta refuză. Iar în tot acest carusel al absurdului, pacienții au ajuns, în mod degradant, o marfă tranzacționată între Viorel Pașca și instituții. La Pacient în România, vedem noi dovezi despre cum funcționează o rețea socială ilegală, dar tolerată și cine sunt acești oameni pe care statul i-a șters din evidențe.
„M-a abandonat familia. Am rămas în spital. Nu am buletin. Nu exist. Chiar nu exist. Și culmea e că exist”, explică o femeie care trăiește internată de șapte ani în secția de Psihiatrie a Spitalului Județean din Mehedinți. Nu are unde să meargă, nu are identitate și statul nu pare grăbit să-i redea acest drept. ”M-am rugat să mă interneze, că n-aveam unde să stau. Stăteam pe străzi”, spune femeia. Deși medicii susțin că au făcut demersuri la autoritățile locale pentru eliberarea buletinului, nu s-a întâmplat nimic.
Povestea acestei femei este doar un exemplu despre cum îi tratează statul pe oamenii care nu au pe nimeni alături. Cazul Pașca a scos la iveală și povestea altor persoane. 12 pacienți care trăiau în secția de psihiatrie a Spitalului Județean Mehedinți au fost trimiși de spital în casele lui Pașca, iar pe șapte dintre ei bărbatul i-a adus înapoi. Spitalul a cerut Ministerului Muncii să-i preia, dar DGASPC Mehedinți a răspuns că nu există locuri. Cine sunt acești oameni?
„O parte din ei, acum 24 de ani, au fost aduși cu un pat și o pernă. Fără acte. Din centrele de plasament. Pe parcursul multor ani, am făcut diverse notificări, solicitări către UAT-uri, către DGASPC, să ne sprijine cu acești pacienți, aceste persoane cu nevoi speciale. Am rămas tot acolo. Cred că peste tot se întâmplă. Dacă sunt într-o locație, rămân acolo, nu mai interesează, te descurci, faci ce vrei, deși știi că acești oameni nu au ce căuta într-o secție de psihiatrie cronică”, spune Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin.
Ce trebuia să facă, de fapt, statul?
„Eu, ca stat, sunt obligat, am această obligație să te protejez și una dintre măsurile prin care te pot proteja este aceea de a desemna un tutore care să ia decizii cu tine și în numele tău când e nevoie”, a explicat Georgiana Pascu, manager de proiect, Centrul de Resurse Juridice.
Cazul pacienților de la Mehedinți abandonați de Pașca în curtea DGASPC a fost butonul care a declanșat controale la nivel înalt. Ministerul Sănătății a sesizat Parchetul General. Ministerul Muncii a trimis Corpul de Control și totuși, până acum, statul nu a fost deloc străin de azilele ilegale ale lui Viorel Pașca. Iată lungul șir al dovezilor care arată statutul de tolerat al acestui bărbat. Pacient în România a intrat în posesia unor documente care dovedesc că toate instituțiile cu atribuții au fost înștiințate. Un fost primar din comuna Tinca a sesizat încă de anul trecut Comisia de abuzuri din Parlament că Pașca funcționează ilegal. Mai mult, le-a adus la cunoștință și halucinantul moment în care Pașca a lăsat cadavrul unui pacient în sac în fața Primăriei, în semn de protest pentru impozitele prea mari pentru casele sale. Comisia a informat trei miniștri: Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii, Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății și Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
Am cerut reacții din partea acestor foști și actuali oficiali. Am primit răspuns de la fostul ministru al Muncii, care spune că nu îl cunoaște pe Viorel Pașca și de la Ministerul de Interne. Au fost deschise două dosare penale, unul în 2024 pentru profanare de cadavre și altul în 2025, pentru furt și operațiuni financiare frauduloase, a răspuns MAI pentru Digi24. Ce au răspuns autoritățile locale, după ani de tăcere, potrivit documentelor noastre? AJEPIS Bihor îl consiliază din 2015 să intre în legalitate, dar fără rezultat. DSP Bihor a făcut o sesizare la Poliție. DGASPC Bihor spune că nu are competențe. DSVSA susține că fiind locuințe private nu pot face controale. IPJ Bihor confirmă că Pașca e cunoscut că îngrijește oameni vulnerabili. Și atât.
„Dacă există alte instituții care au închis ochii, vor trebui să răspundă. Eu nu cred că acesta este un caz care să poată fi băgat sub preș. Nu cred că trebuie să luăm focusul de pe cazul ăsta până când lucrurile nu vor fi foarte clare, inclusiv cu partea de responsabilități penale, dacă este cazul”, ne-a declarat Florin Manole, ministrul Muncii.
Oficialii promit acum că de data asta cazul Pașca va fi tratat cu prioritate. Dar anchete serioase puteau fi făcute de mult, pentru că Pașca a lucrat mereu la vedere și chiar cu sfidare. Cum a decis el să scape de doi oameni din Sibiu care locuiau în casele lui, dar voiau să plece? A chemat Ambulanța să-i ia și pentru că mașina nu a venit, i-a pus în portbagaj, i-a dus în fața Serviciului de Ambulanță din Sibiu, apoi a sunat la 112 și a făcut public totul.
Cel mai recent caz mediatizat despre modul de operare al lui Pașca, cel al pacienților din Mehedinți, a declanșat noi controale ale autorităților din Bihor. Ce s-a constatat și de data aceasta?
„Persoanele erau în siguranță, adică condițiile de igienă, condițiile de masă și de cazare erau în regulă. Nu s-a constatat că ar fi ținute împotriva voinței lor”, a declarat Ligia Oala, șefa cancelariei prefectului Bihor.
Aceasta este reacția oficială a statului român în fața unui sistem paralel care trece de controale fără nicio problemă.
„Este dezamăgitor să văd care a fost reacția instituțională la prima mână. Am trimis de aceea AJEPIS atât la Bihor, cât și la Mehedinți, într-un control. Am considerat că e normal să începem cu nivelul local. Recunosc că nu am fost mulțumit de rezultatele controalelor. Dacă vă uitați în raportul Prefecturii Bihor și deci nu doar al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecții Sociale, pare că totul este perfect, motiv pentru care am trimis Corpul de Control”, a adăugat Florin Manole, ministru al Muncii.
Statul spune că azilele lui Pașca nu sunt instituții sociale, deci nu ar putea interveni într-o locuință privată. Doar că Viorel Pașca se prezintă singur ca furnizor de servicii sociale, postează public anunțuri de angajare, stabilește coordonatori ai locuințelor, funcționează ca un centru, deși oficial neagă acest lucru.
„Cred că statul român ar fi trebuit să deschidă rețeaua de socializare și să citească ce declară un om prin propria voință. Pentru că, practic, domnul Pașca trece în revistă absolut tot ceea ce face. E un om care nu se ascunde, aparent, și spune acolo despre fiecare caz, ba chiar dă și amănunte în exces, unele cu încălcarea legii”, spune Mihaela Munteanu, director de advocacy, FONSS.
În spatele acestei imagini de bun samaritean pe persoană fizică, Pașca adună fonduri prin Asociația Dumbrava – Dumnezeu poartă de grijă.
„Prima sursă, care-i destul de anemică, să spun așa: între cei 370 de bolnavi sunt câțiva care au grad de handicap, poate gradul 1, 2, 3. Au sume de 200 lei, 300 lei sau ceva de genul. Am câțiva care au pensia aia minimă, dar marea majoritate nu au niciun leu. Apoi avem o asociație, Asociația Dumbrava DPG, care primește donații în bani de la diferite persoane. Dar mai există o altă sursă, nu știu cât e de legală, dar eu n-am ce ascunde. Ieri, ca să nu mergem departe, a venit din Statele Unite, un văr de-al meu, vine în fiecare an. La plecare mi-a dat o sumă mare, 3.500 dolari. Anul trecut a venit o verișoară de-a mea din Statele Unite. E medic, a vizitat ceea ce facem și a spus că ar merge bine o sală mare, unde bolnavii să se adune în timpul zilei, să aibă activități. Mi-a dat 40 sau 50,000 de dolari”, declara Viorel Pașca, într-un interviu la A7 TV.
Așa arată eșecul unui stat care aproape a scăpat de sub control protecția socială, care abandonează oamenii în spitale fără buletin, fără tutore, fără șansă și îi trimite în grija unui om, declarându-și astfel, neoficial, neputința ca autoritate.
