Forţele armate ale Germaniei se vor antrena în oraşul Hamburg (nord), începând de joi până sâmbătă, în cadrul unor exerciţii denumite „Red Storm Bravo”, în cursul cărora îşi vor testa răspunsul la un scenariu fictiv de escaladare militară la graniţa dintre Rusia şi statele baltice. În paralel, țările UE încep vineri, pentru prima oară, o dezbatere pe tema edificării unui „zid” de apărare a blocului comunitar împotriva dronelor.
„Manevrele (din Germania – n.r.) se desfăşoară după un scenariu fictiv în care escaladarea unui conflict la frontierele statelor baltice necesită o desfăşurare preventivă a forţelor militare la frontiera flancului estic al NATO”, a subliniat primăria din Hamburg, fără vreo aluzie directă la Rusia, potrivit EFE, preluată de Agerpres.
Concret, un prim contingent de trupe NATO, cu echipament corespunzător, va debarca în portul Hamburg, iar ulterior se va deplasa pe drumuri şi autostrăzi în direcţia est, traversând şi zone din centrul acestui oraş din nordul Germaniei.
În cazul în care o ţară din flancul estic al Alianţei ar activa Articolul 5 privind asistenţa colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord, „Germania va deveni nodul central european pentru transferul de trupe şi de material militar pe teritoriul Alianţei”, a subliniat căpitanul Kurt Leonards, şeful Comandamentului Teritorial Hamburg, potrivit unui comunicat al Forţelor armate.
Armata germană a explicat că exerciţiul este destinat să contribuie la consolidarea capacităţii de apărare şi a rezilienţei Germaniei şi a cetăţenilor săi, precum şi la descurajarea potenţialilor agresori, într-un context în care invazia rusă în Ucraina a modificat substanţial situaţia de securitate în Europa.
Exercițiu militar cu număr mare de răniţi
La aceste manevre, la care vor participa în total aproximativ 500 de membri ai Forţelor armate germane, se va simula, de asemenea, o situaţie în care va trebui să se acorde îngrijiri unui număr mare de răniţi, ceea ce va reprezenta o provocare suplimentară pentru participanţi.
Astfel, se va practica şi cooperarea civil-militară, cu participarea poliţiei şi pompierilor din Hamburg, precum şi a diverselor instituţii şi întreprinderi.
„Apărarea şi rezilienţa sunt sarcini ale societăţii pe ansamblu, iar acestea nu pot fi îndeplinite exclusiv de Bundeswehr (forţele armate). De aceea, la „Red Storm Bravo” vor participa şi organizaţii de protecţie civilă, instituţii publice din Hamburg şi companii din domeniul portuar şi logistic”, a adăugat armata.
Autorităţile au avertizat populaţia că, deşi se vor face eforturi pentru a perturba cât mai puţin posibil viaţa de zi cu zi, este posibil ca în timpul deplasării convoaielor – care se va produce în principal noaptea – traficul să fie afectat şi să se audă zgomotul elicopterelor.
Totodată va fi interzisă utilizarea dronelor deasupra oraşului, precum şi pe o distanţă laterală de 100 de metri faţă de instalaţiile mobile şi trupe.
Platforma „Împreună împotriva Red Storm Bravo” a convocat pentru vineri o manifestaţie în centrul oraşului Hamburg împotriva manevrelor, în timp ce alianţa „Nu portului NATO” – care reuneşte mai multe sindicate, asociaţii studenţeşti şi organizaţii pacifiste – a anunţat diverse acţiuni de protest, precum şi o acţiume de stradă sâmbătă pentru a protesta împotriva politicilor de reînarmare.
UE vrea să construiască un „zid anti-drone”
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate vineri, pentru prima oară, propuneri privind edificarea unui „zid” de apărare a blocului comunitar împotriva dronelor, elaborate în viteză după mai multe incursiuni aeriene ale Rusiei, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Survolul dronelor deasupra aeroporturilor din Danemarca pune de asemenea presiune pe „Bătrânul continent”, notează agenţia de presă citată.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evocat ideea unui „zid de drone” european pentru prima oară într-un discurs rostit la jumătatea lunii septembrie.
„Nu este o ambiţie abstractă.Este fundamentul unei apărări credibile”, a pledat ea, la câteva ore după incursiunea a peste 20 de drone ruseşti în spaţiul aerian al Poloniei.
Şefa executivului european s-a pronunţat în favoarea unei „capacităţi europene dezvoltate, desfăşurate şi întreţinute în comun, capabilă să reacţioneze în timp real”.
Comisarul responsabil de problemele de apărare, Andrius Kubilius, va încerca să aprofundeze aceste propuneri, într-o videoconferinţă vineri, împreună cu reprezentanţi din aproximativ zece state membre ale UE.
Aceste ţări sunt în mare parte vecine cu Rusia, iar Danemarca a fost adăugată pe listă după survolurile repetate ale unor drone de origine necunoscută.
Ucraina participă la inițiativă
Ucraina, care a dezvoltat o serie de mijloace pentru detectarea şi doborârea dronelor ruseşti la costuri reduse, va fi participa de asemenea.
Oficialii europeni, întrebaţi despre ce formă va lua acest ”zid”, recunosc că detaliile legate de respectiva iniţiativă sunt încă foarte vagi.
Potrivit acestora, primele etape ar trebui posibil să rezide în instalarea unui număr mai mare de senzori de-a lungul frontierei extinse pe care UE o are cu Rusia.
Dezvoltarea unui sistem integrat capabil să doboare drone ar lua probabil mult mai mult timp, adaugă ei.
Reacţia NATO la incursiunea dronelor ruseşti în Polonia a scos în evidenţă lacunele arsenalului Alianţei în faţa acestei ameninţări.
Pentru a doborî aceste peste 20 de drone, Alianţa Nord-Atlantică a trebuit să desfăşoare rachete costisitoare.
Acest „zid al dronelor” se înscrie într-un efort mai amplu al Europei de a-şi consolida capacităţile de apărare împotriva ameninţării ruseşti.
Toate aceste iniţiative vor fi examinate în cadrul summitului şefilor de stat din UE, preconizat pentru săptămâna viitoare la Copenhaga.
Editor : B.P.
