Construirea unui hotel de lux legat de familia lui Donald Trump nu este acceptată. Sâmbătă, la Tirana, capitala Albaniei, mii de oameni s-au adunat la o mare manifestaţie împotriva acestui proiect imobiliar. Este cea mai mare manifestaţie de până acum, de la începutul mişcării de protest iniţiate la sfârşitul lunii mai. Oponenţii se află în cea de-a 35-a zi de mobilizare.
Mai exact, hotelul în cauză are legături cu fiica preşedintelui american, Ivanka Trump, şi cu soţul acesteia, Jared Kushner, într-o rezervaţie naturală din Zvernec, pe coasta de sud-vest a Albaniei, au constatat jurnaliştii AFP.
Opoziţia faţă de acest proiect a devenit punctul de raliere al furiei stârnite de ceea ce manifestanţii consideră a fi corupţie, aceştia cerând demisia prim-ministrului Edi Rama din cauza lipsei sale de transparenţă.
„Ceea ce a început ca «Revoluţia flamingilor roz» se transformă într-o nemulţumire populară pe scară largă”, a declarat pentru AFP manifestanta Alketa Ademi. „Lipsa de transparenţă, aroganţa – ajunge! Prim-ministrul trebuie să plece”, consideră această femeie.
Mobilizarea a primit porecla de „revoluţia flamingilor roz”, cu referire la flamingii roz care trăiesc în zona naturală protejată unde este prevăzut complexul turistic.
Un proiect estimat la 4,6 miliarde de dolari
Manifestanţii susţin că acest complex hotelier de lux, al cărui cost este estimat la 4,6 miliarde de dolari şi care urmează să fie construit într-o zonă protejată de pe coasta Adriaticii, reprezintă un risc pentru mediu şi pentru o lagună din apropiere, esenţială pentru migraţia păsărilor.
De asemenea, dezvoltatorii speră să transforme insula nelocuită Sazan – care a fost cândva o bază militară comunistă secretă – într-o destinaţie turistică de prestigiu.
Practic încă de la prezentarea sa în 2024, proiectul s-a confruntat cu o opoziţie puternică. Ultimul val de proteste a început după ce, la sfârşitul lunii mai, au apărut garduri din sârmă ghimpată şi buldozere pe plajele din apropiere.
În capitala Albaniei, Tirana, au loc manifestaţii în fiecare zi, iar de două ori în această săptămână, grupuri numeroase de manifestanţi s-au adunat în faţa parlamentului pentru a încerca să se confrunte cu deputaţii şi să blocheze accesul în clădire, în special joi.
Sute de manifestanţi s-au ciocnit cu cordoanele de poliţie anti-revoltă care i-au respins, provocând ciocniri şi mai multe arestări. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi un tun de apă pentru a încerca să disperseze mulţimea, unii manifestanţi încercând să treacă de cordoanele poliţiei sau aruncând cu ouă, pietre şi alte proiectile.
Cincisprezece poliţişti au fost răniţi, iar 25 de manifestanţi au fost arestaţi, potrivit poliţiei. Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizaţie de apărare a drepturilor omului, şi-a exprimat sâmbătă „îngrijorarea faţă de escaladarea situaţiei”.
„Violenţa individuală nu poate justifica utilizarea disproporţionată a forţei”, a declarat organizaţia, denunţând utilizarea de către forţele de ordine a gazului lacrimogen fără avertisment prealabil, a bastoanelor şi a loviturilor împotriva manifestanţilor imobilizaţi la pământ, şi solicitând o anchetă rapidă şi independentă.
Aceste acte de violenţă contrastează cu caracterul în esenţă paşnic al adunărilor care au atras zilnic mii de persoane în stradă de la începutul mişcării.
„Albania nu este de vânzare”
„Eliberaţi-i pe băieţi”, scandau sâmbătă seara manifestanţii, referindu-se la cei 19 protestatari care se află încă reţinuţi într-o secţie de poliţie din Tirana.
Unii fluturau pancarte pe care scria „Albania nu este de vânzare” şi „Abrogaţi legea privind zonele protejate”, referindu-se la legislaţia care a permis guvernului să accelereze derularea proiectului.
Mai mulţi flamingo uriaşi erau vizibili în braţele manifestanţilor care mărşăluiau sâmbătă spre sediul guvernului, pe bulevardul principal din Tirana. Un grup transporta un tort uriaş din beton, o referinţă simbolică la ziua de naştere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit sâmbătă 62 de ani.
Albanezi din diaspora s-au alăturat manifestaţiei. Printre ei, Xheku Shena, întorsă din Canada, a explicat pentru AFP: „Nu suntem împotriva investiţiilor străine, suntem pentru demnitate, respect şi transparenţă şi împotriva modelului actual care aduce prejudicii interesului public”.
