Cinematografie nu este doar industrie, este memorie colectivă, este educaţie, dialog şi mai ales rezilienţă, şi, în astfel de momente de criză, filmul ne oferă spaţiu pentru reflecţie, vindecare şi solidaritate, ne aminteşte cine suntem şi ne inspiră să visăm cine putem deveni, a mărturisit Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la gala de deschidere a Festivalului Filmului European, joi, la Sala Luceafărul din Bucureşti. După 29 de ediţii, a spus Liviu Jicman, „mi-am dat seama că în filmul european timpul trece mai rapid, când suntem în afara filmului european, timpul trece mult mai greu şi sper să rămânem în filmul european cât mai mult”.
Publicul a putut urmări în prima seară documentarul britanic „O neaşteptată întrezărire a unor lucruri mai profunde/ A Sudden Glimpse to Deeper Things”, în regia lui r: Mark Cousins (2024), film premiat cu Glogbul de Cristal pentru Cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary. Narat de celebra actriţă Tilda Swinton, acesta propune recuperarea şi celebrarea operei artistei Wilhelmina „Willie” Barns-Graham, o pictoriţă modernistă britanică din secolul al XX-lea, mai puţin cunoscută publicului larg.
„Ne întâlnim în această comunitate a Festivalului Filmului European din anul 2007. Avem o ediţie record, cu 10 oraşe în care Festivalul va ajunge dar şi debutul din această seară este în forţă”, a spus Liviu Jicman, preşedintele ICR, organizator al FFE. Evenimentul este o reuşită „în parteneriat, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cu Reprezentanţa Comisiei Europene, alături de ambasadele şi institutele culturale, iar din 2014 îl organizăm sub egida EUNIC, o comunitate în care ne regăsim, o comunitate de valori şi de iniţiative”, a adăugat preşedintele ICR.
După 29 de ediţii, a spus Liviu Jicman, „mi-am dat seama că în filmul european timpul trece mai rapid, când suntem în afara filmului european, timpul trece mult mai greu şi sper să rămânem în filmul european cât mai mult”.
„Unul din angajamentele fundamentale ale UE, aşa cum este ea gândită, este acela de a onora şi promova diversitatea culturală şi lingvistică a continentului, precum şi de a proteja şi valorifica patrimoniul cultural. Uniunea are un rol semnificativ prin stimularea cooperării internaţionale şi sprijinul acordat sectoarelor culturale. Ediţia din acest an are o rezonanţă profundă, redescoperirea empatiei prin cultură. Într-o lume tot mai fragmentată, cultura devine nu doar un mijloc de exprimare, ci un limbaj comun pentru reconstruirea încrederii, înţelegerii şi solidarităţii. Filmele pe care le vom viziona zilele acestea nu sunt doar opere de artă, ci creează punţi de empatie între oameni, generaţii şi naţiuni. Într-o lume marcate de schimbări rapide, incertitudine şi crize, un lucru rămâne constant: cultura. Prin cultură ne amintim cine suntem, găsim sens în prezent şi ne imaginăm viitorul. Cultura nu este opţională, cultura este rezilienţă, este ancora şi busola naostră. Europa a înţeles asta dintotdeauna, continentul nostru modelat de războaie a găsit vindecare şi speranţă, nu doar prin tratate, ci şi prin cărţi, muzică, filme, limbi, arhitectură şi poveşti. Aceasta este esenţa modului noastru de viaţă european, în care arta, educaţia şi patrimoniul nu sunt privilegii, ci temelia democraţiei, în care diversitatea nu este o ameninţare, ci o bogăţie. Astăzi, când ne confruntăm cu noi provocări, trebuie să privim din nou spre cultură, nu ca la un accesoriu, ci ca la o strategie pentru unitate şi rezilienţă (….). Astăzi vorbim aici, în această sală, despre un limbaj universal, petnru că cinematografie nu este doar industrie, este memorie colectivă, este educaţie, dialog şi mai ales rezilienţă, şi, în astfel de momente de criză, filmul ne oferă spaţiu pentru reflecţie, vindecare şi solidaritate, ne aminteşte cine suntem şi ne inspiră să visăm cine putem deveni. Filmul poate fi acel fir care ne reuneşte, să nu-l subestimăm, să-l sprijinim, pentru că în Europa cultura şi cinematografia în mod special nu este un lux, este esenţă, pentru că o Europă bogată în cultură este o Europă unită. La mulţi ani, Europa!, şi La mulţi ani României europene!”, a spus, Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Ediţia 29 a FFE este însoţită de un film-manifest, realizat de artista Ioana Mischie, care avansează noile tehnologii în cinematografie şi storytelling, a cărei activitate se concentrează pe proiecte transmedia care îmbină film, realitate virtuală şi media interactivă: „Am conceput un film-manifest („Rectangular Sun”) care să portretizeze esenţa universală, holistică, transformatoare a cinematografiei, nu forma adesea locală. Cinema-ul este un soare dreptunghiular care trezeşte imaginaţia colectivă. Lumina emanată de ecranul-poem nu este o formă de escapism, ci o formă de regăsire. Fiecare dintre noi poartă un cinema interior (…). Asistăm la o revoluţie creativă care se întâmplă o dată la câteva secole, pe care îmi place să o descriu ca pe un salt dinspre cinema finit înspre cinema infinit. Limbajul cinematografiei evoluează la nivel global. Cred cu tărie că cinema-ul european poate fi deopotrivă iconic şi inovator, capabil să iniţieze noi gramatici audio-vizuale, perspective unice în lume. Spotul festivalului a fost realizat prin îmbinarea noilor tehnologii şi a software-urilor de ultimă generaţie, precum Unreal Engine, sugerând astfel nu doar progresul tehnic al cinematografiei, ci şi o evoluţie estetică şi etică pe care o explorez în toate lucrările audio-vizuale recente”.
Prezenţi la gala FFE au fost şi Laura Napolitano, preşedinta EUNIC România/ directoarea Institutului Italian de Cultură, care a caracterizat FFE „un proiect sprijinit de EUNIC, cea mai mare ediţie de până acum, care vorbeşte despre valorile noastre europene comune”, dar şi Andrew Glass, directorul British Council România.
Selecţia filmelor de anul acesta a fost realizată de criticul de film Cătălin Olaru, care a punctat faptul că proiecţiile vor fi completate de discuţii cu echipele filmelor şi întâlniri cu invitaţii speciali.
Festivalul Filmului European invită cinefilii la film european în Bucureşti, la Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie şi la Sala Luceafărul între 8 şi 18 mai.
Ediţia din Capitală va fi urmată de ediţii locale speciale în nouă oraşe din România: Braşov (9 – 11 mai), Timişoara (15 – 18 mai), Sfântu Gheorghe (17 – 18 mai), Botoşani (22 – 25 mai), Deva (23 – 25 mai), Iaşi (23 – 25 mai), Chitila (30 mai – 1 iunie), Târgu Jiu (30 mai – 1 iunie) şi Târgu Mureş (30 mai – 1 iunie), marcând un record în ceea ce priveşte numărul de oraşe în care festivalul va fi prezent.
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi EUNIC România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele, centrele şi institutele culturale europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
