Finlanda rămâne cea mai fericită ţară din lume pentru al optulea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU privind fericirea, publicat joi, care plasează Statele Unite la cea mai slabă clasare de până acum. România a coborât trei locuri în clasament faţă de anul trecut, până pe 35, în topul care a analizat 147.
Statele Unite au căzut pe locul 24, cel mai slab scor de la prima publicare a raportului în 2012, când a apărut pe locul 11, cea mai bună clasare a sa.
Împărtăşirea meselor „este strâns legată de bunăstare”, scriu autorii, observând că „numărul de persoane care iau masa singure în SUA a crescut cu 53% în ultimele două decenii”.
Până în 2023, aproximativ unul din patru americani a declarat că a mâncat singur cu o seară înainte, potrivit raportului. „Numărul tot mai mare de persoane care mănâncă singure este unul dintre motivele declinului bunăstării în Statele Unite”, se subliniază în raport.
Statele Unite sunt, de asemenea, una dintre puţinele ţări care înregistrează o creştere a „deceselor prin disperare” (sinucidere sau ca urmare a consumului excesiv de alcool, droguri…), într-un moment în care aceste decese sunt în scădere în majoritatea ţărilor.
Raportul analizează comportamentul populaţiilor din întreaga lume în 2022-2024 şi, prin urmare, nu este legat de tulburările cauzate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Toate ţările nordice rămân printre cele mai fericite 10, cu Danemarca, Islanda şi Suedia pe urmele Finlandei, care a mărit uşor diferenţa faţă de Danemarca, ocupanta locului secund.
Între timp, Costa Rica şi Mexic au intrat pentru prima dată în top 10, pe locurile şase şi, respectiv, zece.
Afganistanul, cuprins de o catastrofă umanitară de când talibanii au recâştigat controlul în 2021, s-a clasat din nou drept cea mai nefericită ţară din lume.
Franţa s-a clasat doar pe locul 33, cu mult devansată de Elveţia (13), Belgia (14) şi Canada (18).
Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie.
„Se pare că finlandezii sunt relativ mulţumiţi de viaţa lor”, a declarat pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării şi fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki.
Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o „societate care funcţionează mai degrabă bine”, a adăugat el.
„Democraţia funcţionează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare şi niveluri scăzute de corupţie” care contribuie la „bunăstarea naţională”, a continuat el.
Toate ţările nordice au sisteme de protecţie socială relativ puternice, cu concediu pentru creşterea copilului, beneficii de şomaj şi asistenţă medicală în mare parte universală.
Eveliina Ylitolonen, o studentă în vârstă de 23 de ani din Helsinki, crede că respectul finlandezilor pentru frumuseţea naturii explică nivelul de fericire din această ţară, cunoscută pentru pădurile sale adânci şi cele peste 160.000 de lacuri.
„Natura este o parte importantă a acestei fericiri”, a declarat Ylitolonen pentru AFP.
Jamie Sarja-Lambert, un jucător profesionist de jocuri video care s-a mutat în Finlanda din Marea Britanie, este de acord.
„Se pare că toată lumea este mult mai apropiată de natură, iese în oraş şi socializează mai mult pentru a forma o comunitate”, a declarat el pentru AFP.
În raportul din acest an, autorii spun că dispun de noi dovezi potrivit cărora actele de generozitate şi credinţa în bunătatea celorlalţi sunt „predictori semnificativi ai fericirii, chiar mai mult decât obţinerea unui salariu mai mare”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
