Serviciile secrete franceze se tem că o ingerință străină ar putea influența alegerile prezidențiale din 2027. Ele sunt îngrijorate de „infiltrarea” Rusiei „în mediile politice franceze” și de manipularea informațiilor pe rețelele sociale, se arată într-un amplu articol al jurnaliștilor de la Mediapart.
Niciodată rezultatele unei alegeri prezidențiale române nu au fost așteptate cu atâta anxietate la Paris. La un an de la alegerile municipale din 2026 și cu doi ani înainte de alegerile prezidențiale din 2027, autoritățile franceze se tem de repetarea unui scenariu „românesc” și de falsificarea alegerilor franceze prin manipularea rețelelor sociale.
Recent, coordonarea națională a serviciilor de informații și a luptei împotriva terorismului, structura care gestionează din Palatul Élysée buna înțelegere între serviciile de informații, a cerut să afle cine va coordona lupta împotriva posibilelor ingerințe electorale. Surse din trei ministere confirmă agitația care domnește referitor la acest subiect. „Totul se joacă anul acesta. După aceea, va fi prea târziu”, estimează una dintre acestea.
Guvernul va prezenta un raport Parlamentului
Guvernul trebuie să prezinte în aceste zile Parlamentului raportul său (prevăzut de legea din 26 iulie 2024 privind prevenirea ingerințelor străine) privind amenințările la adresa securității naționale. Conform informațiilor noastre, pe primul plan ar trebui să figureze faptul că Rusia „își mobilizează relațiile influente din Franța” pentru a influența alegerile. Pentru a face acest lucru, Kremlinul mizează pe „infiltrarea mediilor politice franceze”, precum și pe implementarea unor campanii de manipulare a informațiilor pe rețelele sociale.
În acest sens, nu este lipsit de semnificație faptul că, pentru prima dată, Franța a atribuit serviciilor militare ruse responsabilitatea pentru „Macron Leaks”, piratarea a aproape 22.000 de e-mailuri ale echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul alegerilor prezidențiale din 2017.
„În plină campanie prezidențială, APT28 [o unitate a GRU, serviciul de informații militare ruse – n.r.] participă la o operațiune de piraterie informatică la scară largă. Obiectivul: să semene îndoiala și să influențeze opinia publică”, detaliază un videoclip atașat unui mesaj postat la sfârșitul lunii aprilie pe rețeaua socială X de Jean-Noël Barrot, ministrul francez al Afacerilor Externe.
Au trecut deja cinci ani de când Ministerul Justiției american a incriminat oficial GRU pentru „Macron Leaks”… Nu este deci întâmplător că Franța simte brusc nevoia să facă același lucru. Nu este deloc întâmplător nici faptul că acest lucru se face printr-un mesaj semnat de un ministru cu ocazia publicării unui raport al Agenției Naționale pentru Securitatea Sistemelor de Informații (Anssi), care detaliază atacurile lansate de serviciile de informații militare ruse între 2021 și sfârșitul anului 2024. În acest raport se poate citi că „anumite campanii” conduse recent de hackerii serviciilor secrete rusești au fost „îndreptate împotriva entităților franceze din sectorul guvernamental”.
Anularea alegerilor din România, semnal de alarmă
Într-un interviu publicat în 2024 în revista Études françaises de renseignement et de cyber, Stéphane Bouillon, pe atunci secretar general al apărării și securității naționale, explica prioritatea acordată, în noua strategie cibernetică franceză, „capacității de a opri atacurile foarte sofisticate”. Anularea alegerilor prezidențiale din România în toamnă a servit ca un semnal de alarmă.
Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine, a publicat la începutul anului un raport care analizează această ingerință electorală sofisticată menită să manipuleze algoritmul rețelei sociale chinezești TikTok, foarte populară în România, pentru a expune în mod artificial un candidat.
TikTok, veriga slabă
Prin mobilizarea a aproape 25.000 de conturi, a căror acțiune a fost coordonată prin ordine date pe canalele Discord și Telegram, și, în paralel, prin angajarea de influenceri pentru a promova hashtag-uri aparent inofensive, autorii acestei manevre au contribuit la promovarea conținuturilor legate de candidatul de extremă dreapta cu discursuri deschis proruse Călin Georgescu în algoritmul de recomandare al TikTok, până la propulsarea numelui său pe locul nouă în tendințele mondiale.
Mai ales, raportul Viginum s-a concentrat pe evaluarea „riscului transpunerii lor în Franța”. Concluzia? Este „legitim” să se estimeze că Franța se va confrunta cu „un risc de manipulare similar” scenariului românesc.
„Manipulările algoritmului TikTok implementate în cadrul alegerilor din România par astăzi ușor de reprodus la scară largă”, scrie Viginum, care constată o utilizare crescândă, în special în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, a rețelei sociale chineze pentru a urmări actualitatea politică din Franța. În paralel, platforma este un loc de exprimare politică în creștere pentru personalitățile publice care au înțeles interesul acesteia. La sfârșitul anului 2023, TikTok revendica peste 21 de milioane de utilizatori lunari, adică mai mult de un francez din trei.
Exemplu in situ
Prin urmare, „actori străini răuvoitori ar putea fi tentați să aleagă această platformă pentru a pune în aplicare același model operațional”, avertizează Viginum, care deplânge „relativa ușurință cu care este posibil astăzi să impună utilizatorilor vizibilitatea unui subiect pe o rețea socială precum TikTok, fără ca dispozitivul utilizat să fie moderat sau considerat neautentic de către platformă”, și condamnă ”ineficiența măsurilor puse în aplicare de operatorii de platforme online pentru a detecta și atenua aceste fenomene neautentice”, în ciuda obligațiilor legale în materie de moderare.
O altă sursă din cadrul unui minister francez constată că, de la episodul românesc, nu au existat „progrese reale” din partea companiei chineze. „TikTok comunică bine pentru a liniști consumatorii și statele, dar, în realitate, dialogul nu este mai fluid…”.
Contactată, platforma afirmă că „în timpul alegerilor, TikTok lucrează fără încetare pentru a proteja platforma și a menține un spațiu respectuos în care fiecare se poate exprima și crea o comunitate” (a se vedea răspunsurile complete în anexă). Pentru a păstra integritatea rețelei sale, un grup de lucru dedicat alegerilor, compus din „experți în securitate cibernetică, activități înșelătoare, dezinformare și integritate electorală”, conduce „eforturile” platformei „cu ajutorul unei tehnologii avansate de moderare și a unei echipe de moderatori umani”.
Ingerenta digitală în alegerile din România a avut un merit: a oferit un exemplu in situ al modurilor de operare posibile.
„Pentru noi, este un mod de operare”, confirmă sursa menționată anterior. „Înțelegem mai bine cum funcționează. Ne gândim la vulnerabilitățile care pot fi exploatate pe diferite platforme, ideea fiind de a identifica toate scenariile posibile pentru a anticipa următorul mod de operare al unui actor rău intenționat.”
Franța rămâne o țintă privilegiată a Kremlinului
La rândul său, Anssi subliniază în raportul său că Centrul de coordonare a crizelor cibernetice urmărește îndeaproape „evoluția tehnicilor, tacticii și procedurilor” modului de operare al atacurilor lansate de hackerii serviciilor de informații militare ruse.
În ceea ce privește DGSI, serviciul de informații interne, acesta sublinia deja într-un raport din 20 noiembrie 2024, dezvăluit de Mediapart, că: 1) „Rusia recurge în mod sistematic la operațiuni de manipulare a informațiilor la scară largă, pentru a-și destabiliza adversarii”; 2) „Franța rămâne o țintă privilegiată a Kremlinului”; și 3) „marile platforme digitale, precum YouTube, Facebook, X, sunt, prin urmare, locul privilegiat al campaniilor de manipulare, datorită caracterului lor masiv și globalizat”.
Alegerile legislative din 2024 erau vizate de ruși
Marți, 6 mai, Viginum a publicat un raport în care denunța acțiunile unui nou actor al dezinformării digitale ruse, cunoscut sub numele de „Storm-1516” și considerat a avea legătură cu serviciile de informații militare ruse. Activ de cel puțin doi ani, Storm-1516 a vizat, potrivit Viginum, lideri europeni și anturajul acestora în perioadele electorale, în special în Franța și Germania, în cadrul a cel puțin „douăzeci de operațiuni de informare vizând aceste diferite scrutinuri”. Obiectivul lor? „Denigrarea unui candidat la alegerile naționale, susținerea candidaților și a partidelor favorabile intereselor guvernului rus […] sau chiar punerea în discuție a integrității alegerilor”.
În iunie 2024, la zece zile după anunțarea dizolvării Adunării Naționale, operatorii Storm-1516 au înregistrat numele de domeniu ensemble-24.fr, care copia site-ul oficial al partidului Ensemble și îi uzurpa identitatea grafică, a dezvăluit serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine. Site-ul fals afirma că coaliția le oferea alegătorilor o „primă de la Macron” în valoare de 100 de euro în schimbul votului lor…
Apoi, în februarie, favoritul alegerilor legislative din Germania, candidatul conservator Friedrich Merz (ales cancelar la 6 mai), a fost ținta unor atacuri digitale menite să-i discrediteze.
Patru strategii majore utilizae în spațiul cibernetic
Dincolo de modurile de operare propriu-zise, serviciile franceze au identificat patru strategii majore utilizate în spațiul cibernetic de către statele agresive, cel mai adesea Rusia, care încearcă să falsifice alegerile: discreditează procedura electorală prin transmiterea mesajului că toată lumea este coruptă; atacă un candidat sau, dimpotrivă, promovează altul; instrumentalizează temele care divizează populația; și, în sfârșit, atacă mass-media, subminându-i reputația.
Pentru a nu cădea în capcană, cea mai bună soluție se regăsește în raportul dedicat alegerilor din România. Viginum reamintește că „supra-reprezentarea unui candidat în spațiul digital nu este, evident, suficientă pentru a explica un vot în favoarea sa”. Pentru a evita ca un candidat de extremă dreapta cu un discurs prorus să câștige, cea mai eficientă strategie rămâne aceea de a răspunde așteptărilor unei populații care, în caz contrar, s-ar putea orienta către argumentele sale demagogice.
Editor : Marina Constantinoiu
