Ghizi de pe Muntele Everest au fost acuzaţi că au intoxicat în secret alpinişti străini pentru a declanşa evacuări aeriene costisitoare, ca parte a unei scheme de fraudă în asigurări în valoare de 20 de milioane de dolari, potrivit unei anchete efectuate de poliţia nepaleză, scrie The Independent.
Operatori ai companiilor de salvare montană din Nepal au fost arestaţi în cadrul operaţiunii, iar un purtător de cuvânt al poliţiei a precizat pentru The Independent că, până în prezent, au fost puse sub acuzare 32 de persoane şi au fost efectuate 11 arestări.
Amploarea escrocheriei pare să fie vastă, afectând 4.782 de alpinişti internaţionali între 2022 şi 2025. Poliţia a declarat că au fost descoperite peste 300 de cazuri de presupuse operaţiuni de salvare false, cu facturi în valoare totală de aproape 20 de milioane de dolari, suportate de alpinişti şi asiguratori.
Scandalul a dus la o nouă anchetă asupra operatorilor de turism şi a ghizilor, în condiţiile în care sezonul de alpinism din această primăvară a început la 30 martie. Anchetatorii spun că escrocheria a implicat mai mulţi actori din ecosistemul de trekking, inclusiv şerpaşi, proprietari de companii de trekking, operatori de elicoptere şi directori de spitale.
Şase operatori şi manageri de la companii de salvare au fost primii arestaţi, pe 25 ianuarie, pentru că ar fi solicitat bani de la asiguratori prin simularea salvării unor turişti străini despre care spuneau că s-au îmbolnăvit în timpul drumeţiei, a declarat poliţia.
Aceste companii de salvare au reuşit să obţină aproape 20 de milioane de dolari în plăţi de la companii de asigurări internaţionale pentru operaţiuni de salvare care erau inutile sau, în unele cazuri, complet inventate.
Biroul Central de Investigaţii (CIB) al Poliţiei din Nepal a declarat că infracţiunile au adus prejudicii „mândriei naţionale, prestigiului şi demnităţii Nepalului pe plan internaţional”.
PRAF DE COPT ÎN MÂNCARE, PRINTRE TERTIPURILE FOLOSITE
Anchetatorii spun că ghizii au folosit o serie de metode pentru a forţa evacuările cu elicopterul, inclusiv simularea urgenţelor medicale şi adăugarea de cantităţi mari de praf de copt în mâncare pentru a stimula tulburările gastrice asociate de obicei cu răul de altitudine. Altora li s-au administrat medicamente cu cantităţi excesive de apă pentru a declanşa simptomele.
După ce drumeţii au raportat greaţă, ameţeli sau dureri ale corpului, li s-a recomandat să coboare şi să accepte evacuări de urgenţă costisitoare cu elicopterul. Autorităţile au declarat că operatorii au folosit apoi documente medicale şi de zbor falsificate pentru a solicita despăgubiri de la asiguratorii internaţionali de călătorie.
Odată declanşată o „operaţiune de salvare”, operatorii umflau costurile facturând fiecare pasager ca şi cum ar fi luat un zbor separat cu elicopterul, chiar şi atunci când mai multe persoane erau transportate împreună. Înregistrările false de zbor şi documentele medicale falsificate erau apoi folosite pentru a susţine cererile de despăgubire exagerate, în timp ce spitalele creau rapoarte false de internare şi tratament – în unele cazuri pentru turişti care nu primeau de fapt îngrijiri medicale.
Nu este prima dată când o reţea de salvare falsă a fost demascată, o anchetă a Kathmandu Post din 2018 determinând elaborarea unui raport de 700 de pagini de către guvern, împreună cu promisiunea unor reforme.
Cu toate acestea, înşelătoriile par să fi continuat. Manoj Kumar KC, şeful CIB, a declarat pentru Post că acest lucru se datorează „măsurilor punitive laxe”.
„Când nu se iau măsuri împotriva criminalităţii, aceasta înfloreşte. Ca urmare, a prosperat şi escrocheria cu asigurările”, a explicat el.
Companiile de asigurări de călătorie au ameninţat anterior că vor retrage acoperirea pentru Nepal dacă escrocheriile vor continua.
UNII TURIŞTI I-AU AJUTAT PE ESCROCI
Rapoartele din 2019 detaliază, de asemenea, că unii vizitatori străini ar fi complotat cu firmele de trekking şi ar fi simulat o boală acută pe munte, necesitând o salvare cu elicopterul, în schimbul unor expediţii la preţ redus. Documentele lor de asigurare erau verificate înainte de a fi acceptaţi în excursie, pentru a se asigura că firma de elicoptere şi „agentul” acesteia vor fi plătiţi.
Între timp, unii drumeţi neştiutori ar fi fost făcuţi să se simtă temporar rău din cauza meselor lor în care se adăugau bicarbonat de sodiu, pui crud sau chiar excremente de şobolan.
Simon Calder, corespondentul pentru turism al ziarului The Independent, a declarat: „Oricine a avut norocul să viziteze Nepalul, să cunoască oameni fabuloşi şi să se bucure de unele dintre cele mai bune trasee de drumeţii din lume va fi şocat să afle despre această înşelătorie – pe care am dezvăluit-o pentru prima dată în 2019. Marea majoritate a persoanelor şi organizaţiilor implicate în turismul din Nepal sunt oneste şi concentrate pe oferirea celei mai bune experienţe posibile. Este important să căutaţi recomandări de încredere înainte de a alege o companie pentru călătoria dumneavoastră”
