Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat miercuri, la Casa Albă, să calmeze tensiunile cu preşedintele Donald Trump, folosind o combinaţie de linguşeli şi replici blânde pentru a susţine că exemplele de reticenţă ale aliaţilor în a sprijini războiul SUA cu Iranul se limitează doar la „cazuri izolate”, relatează Reuters.
Şeful NATO se află în vizită la Washington pentru a încerca să atenueze tensiunile legate de războiul cu Iranul şi de ameninţările SUA de a-şi retrage trupele din Europa, înaintea reuniunii cruciale a liderilor NATO din iulie, de la Ankara.
Trump, un critic de lungă durată al NATO care a numit alianţa un „tigru de hârtie”, a fost iritat de refuzul aliaţilor de a sprijini SUA în conflictul din Orientul Mijlociu sau de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce atacul americano-israelian asupra Iranului, din 28 februarie, a perturbat principala rută de transport al petrolului.
În timpul întâlnirii de miercuri din Biroul Oval, Mark Rutte a folosit planşe de carton cu grafice pentru a arăta cât de mult şi-au majorat ţările NATO cheltuielile pentru apărare de când Trump a preluat funcţia în 2017, una dintre planşele cu grafice purtând titulatura „Trilionul lui Trump”.
WATCH: NATO Secretary General Mark Rutte unveils what he calls the „Trump trillion” as he credits President Trump with helping push European allies to boost defense spending.
Rutte said Europe and Canada have added roughly $1.2 trillion in defense spending since Trump first… pic.twitter.com/IpS5RhNgEs
— Fox News (@FoxNews) June 24, 2026
El a mai spus că avioanele militare americane au operat numeroase zboruri din baze din Europa în timpul războiului, indicând această cooperare ca un semn al sprijinului aliaţilor. „Ştiu că au existat cazuri izolate care v-au dezamăgit profund, dar, în general, aliaţii dumneavoastră europeni v-au fost alături”, i-a spus Rutte lui Trump.
CITEȘTE ȘI Mark Rutte, secretarul general al NATO, se întâlneşte cu Trump la Casa Albă în încercarea de a atenua tensiunile înaintea summitului din iulie. Italia este nemulţumită de unele declaraţii făcute de şeful alianţei
Trump părea neconvins, întrerupându-l uneori pe Rutte pentru a-i contrazice afirmaţiile, deşi i-a lăudat calităţile de lider. „Chiar aţi făcut o treabă bună şi cred că, dacă altcineva ar fi fost în această poziţie, nici măcar nu ne-am fi întâlnit astăzi, ca să fiu sincer cu dumneavoastră, pentru că am fost dezamăgiţi”, i-a spus Trump.
De la revenirea lui Trump la putere anul trecut, unul dintre rolurile principale ale lui Rutte a fost gestionarea ostilităţii preşedintelui faţă de alianţă şi prevenirea transformării momentelor tensionate – inclusiv a insistenţei lui Trump de a controla Groenlanda – în crize de lungă durată.
Tensiunile dintre Washington şi NATO s-au intensificat în ultimele luni. După ce aliaţii NATO au refuzat să susţină campania lui Trump împotriva Iranului, pe care acesta a iniţiat-o fără consultări prealabile, Trump a pus în mod deschis sub semnul întrebării dacă SUA ar trebui să mai respecte pactul de apărare reciprocă al NATO şi a declarat că ia în considerare părăsirea alianţei.
Un alt punct de tensiune a fost presiunea tot mai mare exercitată de Washington asupra Europei pentru ca aceasta să-şi asume o parte mai mare din propria securitate, întrucât Statele Unite consideră că există o „codependenţă nesănătoasă” a Europei faţă de forţele americane.
Secretarul apărării Pete Hegseth a mustrat săptămâna trecută aliaţii care „profită de pe urma altora” în cadrul unei reuniuni NATO şi a anunţat o revizuire de şase luni a dislocării trupelor americane în Europa, care ar putea duce la o reducere a forţelor americane. Aceasta a urmat unei decizii a SUA de a reduce capacităţile militare americane puse la dispoziţia alianţei în caz de criză, lăsând membrii să se descurce singuri cu găsirea de soluţii pentru a acoperi lacunele.
SUMMITUL DIN IULIE
Alianţa se îndreaptă către summitul din 7-8 iulie într-o situaţie de tensiune fără precedent, unele ţări europene fiind îngrijorate că Washingtonul s-ar putea retrage definitiv, o mişcare ce ar pune sub semnul întrebării viitorul alianţei.
În declaraţiile făcute reporterilor după întâlnire, Rutte a afirmat că Trump este „angajat” faţă de NATO, chiar dacă preşedintele republican pusese anterior la îndoială participarea sa la summit dacă gazda acestuia n-ar fi fost preşedintele turc Tayyip Erdogan, pe care îl consideră un aliat. „După ce m-am confruntat în ultimele două luni cu diverse ţări… nu aş fi acceptat, în cazul majorităţii oamenilor”, a spus Trump. El şi-a exprimat dezamăgirea în special faţă de Regatul Unit, Italia, Germania şi Spania, în timp ce a lăudat Polonia.
La summitul de anul trecut de la Haga, liderii NATO au susţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare cerută de Trump, angajându-se să aloce 5% din PIB pentru apărare şi măsuri legate de apărare în decurs de un deceniu. Însă, în timp ce unele ţări europene şi-au majorat drastic cheltuielile pentru apărare, altele au rămas în urmă.
Când Trump şi-a reiterat miercuri frustrarea cu privire la finanţarea insuficientă, Rutte a subliniat planurile Germaniei de a-şi dubla cheltuielile pentru apărare între 2021 şi 2029, precum şi alte creşteri semnificative planificate de Ţările de Jos, Polonia, statele nordice şi ţările baltice.
„Situaţia este oarecum mixtă, dar majoritatea ţărilor au respectat angajamentele, iar alianţa este mult mai puternică datorită acestui om”, a declarat Rutte.

