Atacul din Qatar, în care avioane militare israeliene au bombardat o vilă unde s-ar fi aflat liderii politici ai grupării Hamas, a fost o eroare gravă care va îngreuna și mai mult negocierile privind încheierea războiului din Gaza, va afecta poziția Americii în Orientul Mijlociu și va submina Acordurile Abraham care oferă o cale spre un viitor mai bun în regiune, se arată într-o analiză The Economist.
După masacrele din 7 octombrie 2023, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că îi va elimina pe liderii Hamas „oriunde s-ar afla” aceștia. Israelul i-a vânat în Gaza, Iran, Liban și Siria.
Qatar, însă, era o țară unde liderii grupării implicați în negocierile pentru încheierea războiului se bucurau de mult timp de o viață confortabilă trăită în exil, acolo unde păreau a fi în afara oricărui pericol.
Pe data de 9 septembrie, acest lucru s-a schimbat. Avioanele militare israeliene au bombardat vila unde s-ar fi aflat oficialii Hamas. Șase persoane au murit, însă nu se știe sigur dacă printre victime se numără și persoanele vizate. Lista cu victime publicată de Hamas indică faptul că negociatorii lor ar fi încă în viață.
Atacurile Israelului asupra liderilor Hezbollah în Liban reprezintă un exemplu clar în care o țară amenințată de terorism îi vânează pe militanții care prezintă un pericol și care se adăpostesc într-un stat ce nu poate sau nu dorește să ia măsuri împotriva lor.
Dar Doha nu se află în aceeași categorie. Cu toate că liderii Hamas din străinătate sunt probabil implicați în operațiunile teroriste ale grupării, Israelul a acceptat rolul Qatarului de gazdă pentru echipa de negociere ce reprezintă Hamas.
Cu permisiunea Statelor Unite, Doha a mediat discuțiile indirecte dintre Israel și Hamas. Mossadul, serviciul de informații externe al Israelului, și armata israeliană s-au opus bombardamentului care a avut loc marți.
Șeful Mossad, David Barnea, s-ar fi opus atacului din Qatar din cauză că pune în pericol soarta celor 48 de ostatici israelieni rămași în mâinile grupării Hamas, dintre care doar 20 ar mai fi în viață, potrivit serviciilor de informații din Israel citate de The Jewish Chronicle.
Alți oficiali importanți care s-au opus operațiunii sunt șeful statului major al armatei israeliene, Eyal Zamir, și șeful centrului de informații pentru prizonieri și ostatici, Nitzan Alon, precum și mai mulți oficiali ai agenției de securitate a Israelului, Shin Bet.
Punctul slab al lui Netanyahu și jocul dublu al Qatarului
După operațiunea din Qatar, încheierea războiului din Gaza pare o posibilitate încă și mai îndepărtată. Dat fiind faptul că pacea ar putea duce la prăbușirea coaliției aflate la putere în Israel, s-ar putea ca atacul să fi fost o opțiune cu atât mai atractivă pentru Netanyahu.
Dacă liderii externi ai Hamas vor fi uciși, echilibrul de putere din interiorul grupului se va înclina tot mai mult înspre comandanții militari izolați din Gaza.
Generalii israelieni spun că viitoarele câștiguri ale armatei pe câmpul de luptă vor fi foarte limitate, însă continuarea luptelor va avea consecințe devastatoare pentru palestinieni.
Qatarul joacă la două capete: vinde gaze naturale și investește în Occident, în timp ce păstrează relații bune cu Hamas și Frăția Musulmană. Această strategie a avut consecințe negative anul acesta, întrucât țara a fost atacată atât de Israel, cât și de Iran, care a lansat un val de rachete balistice asupra bazei militare americane în luna iunie.
Dacă Donald Trump știa dinainte că va avea loc un atac al Israelului în Qatar, înseamnă că președintele american a aprobat practic un atac asupra unui stat aflat sub protecția Statelor Unite.
Dacă Trump nu știa despre planurile israelienilor, acest lucru arată că America nu mai poate limita acțiunile Israelului. Alte state arabe ar putea ajune la concluzia că promisiunile de securitate ale americanilor sunt ineficiente: SUA nu au reacționat nici când dronele iraniene au lovit complexele petroliere din Arabia Saudită în 2019, nici când dronele au lovit Emiratele Arabe Unite în 2022.
Consecințele atacului s-ar putea resimți mult timp după încheierea mandatului lui Trump
Victima cea mai mare ar putea fi procesul de reconciliere dintre Israel și statele arabe început odată cu Acordurile Abraham. Pe 15 septembrie se vor împlini 5 ani de la semnarea acordurilor la Washington.
Qatar nu se află printre semnatarele acordurilor, dar Bahrain și Emiratele Arabe Unite sunt. Arabia Saudită a luat în considerare semnarea unui acord cu Israelul, însă nu a făcut-o deocamdată.
Acordurile Abraham promiteau dezvoltarea legăturilor economice și de securitate pentru descurajarea atacurilor lansate de Iran și grupările militante pe care le susține.
Israelul a demonstrat că își revendică dreptul de a folosi forța militară pentru a-și lovi inamicii de pe teritoriul unor state suverane cu care cooperează în alte domenii. Acest lucru este intolerabil pentru orice posibil aliat.
Cu sprijinul militar al Statelor Unite, Israelul a devenit un hegemon regional care a distrus Hamas, a învins Hezbollah și a îngenuncheat Iranul. Totuși, în Qatar, acțiunile Israelului vor duce la izolarea politică a Tel Avivului în relația cu statele arabe și la periclitarea poziției Statelor Unite în regiune.
Consecințele atacului s-ar putea resimți mult timp după încheierea mandatului lui Trump. Atacul din Qatar s-ar putea să îl ajute pe Netanyahu să își îndeplinească obiectivele politice și să demonstreze puterea militară a Israelului, dar a slăbit poziția țării sale și a împins regiunea și mai aproape de haos.
Editor : Raul Nețoiu
