Cadrele militare din armata română, servicii speciale, Jandarmerie și polițiștii riscă închisoare de la 2-7 ani în cazul în care se vor angaja ca mercenari pentru companii militare private, inclusiv după trecerea în rezervă, conform prevederilor unei ordonanțe de urgență propuse de guvernul Bolojan. Proiectul de act normativ a fost publicat zilele trecute, în procedura de transparență decizională, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Proiectul de ordonanță de urgență prevede introducerea unui nou articol în Codul Penal, cu titlul „Participarea la activități interzise” care prevede următoarele:

„Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în proiectul ordonanței de urgență.

Practic, actul normativ publicat de MAI dispune completarea golurilor din legislație care le-au permis recent angajaților din MApN și MAI să-și ia concedii „fără plată” și să acționeze în paralel ca mercenari în Congo, în armata privată a lui Horațiu Potra, fără a demisiona din structurile de forță ale statului român.

„Întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin
instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”, se arată în proiectul de ordonanță.

Actul normativ modifică astfel prevederile legii privind statulul polițistului, legii privind statutul cadrelor militare și a legii privind statutul polițiștilor din penitenciare.

„Cadrelor militare în activitate le este interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român”, se arată în proiectul de act normativ.

În plus, „întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”, mai precizează proiectul de ordonanță.

O investigație de presă Pressone a relevat, în luna februarie a acestui an, existența mai multor militari de elită – din cadrul MApN și Jandarmeria Română – care au acționat ca mercenari în Congo.

Ulterior, MApN a recunoscut că un număr de 466 de militari aflați în rezervă au semnat contracte cu firme private și au acționat în Congo. În plus, șapte militari aflați în serviciul activ al Armatei Române au participat la misiuni în Congo, ca mercenari, potrivit unei anchete a Ministerului Apărării. Cadrele active și-au luat concediu de creștere a copilului și au plecat în diferite misiuni ca angajați ai unor companii de securitate românești. De asemenea, cei 466 de militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.

Editor : Mihnea Lazăr

Share.
Exit mobile version