Incendiile de vegetație care au făcut ravagii în Europa în această vară au fost încă și mai distrugătoare din cauza depopulării comunităților rurale de pe continent. Exodul sătenilor către zonele urbane a transformat suprafețe largi de terenuri agricole în vegetație sălbatică extrem de inflamabilă.
Valurile de căldură fără precedent asociate cu schimbările climatice au provocat incendii care au ucis în jur de 20 de persoane în Grecia, Turcia și Cipru, în iunie și iulie, urmate de alte opt persoane care au murit în incendiile din Spania și Portugalia din august.
„Pe măsură ce zonele rurale se golesc, terenurile abandonate alimentează incendiile de vegetație”, a spus Lamia Kamal-Chaoui, director al Centrului pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni și Orașe din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„Răspunsul constă în combinarea măsurilor preventive puternice și cele de stingere a incendiilor cu eforturile de revitalizare și susținere a economiilor rurale”, a mai spus Kamal-Chaoui.
În SUA, orașe precum Los Angeles au fost afectate de incendii din cauză că extinderea orașului a dus la construirea de noi cartiere în zone semi-rurale vulnerabile în fața incendiilor.
„Aici este opusul”, a spus Victor Fernandez Garcia, expert în silvicultură și agricultură la Universitatea din Leon. „Hățișul și pădurile invadează satele.”
Valul de căldură care a afectat Europa anul acesta a fost cel mai intens de când a început monitorizarea, în 1975
În Spania, mii de oameni au fost evacuați, în timp ce o zonă de două ori mai mare decât Londra metropolitană a luat foc. Peste 400.000 de hectare au fost distruse de flăcări – cea mai mare zonă afectată din 1994 și până acum. Multe incendii nu au fost încă stinse.
Valul de căldură din acest an a fost cel mai intens de când a început monitorizarea, în 1975, potrivit prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez. Temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, fiind în medie cu 4,6 grade peste nivelul normal pentru perioada de vară.
Teritoriile devastate de incendii în Portugalia și Spania anul acesta reprezintă două treimi din întreaga suprafață afectată în Europa.
Declinul agriculturii rurale a expus multe sate care erau cândva protejate de țarcuri pentru animale, pășuni și grădini de legume ce acționau ca niște obstacole în calea flăcărilor, potrivit lui Garcia.
Doar în provincia Leon din Spania, numărul fermelor de oi și capre a scăzut de la 34.000 în 1962 la puțin peste 1.000 în 2020. „Aceasta nu este doar problema Spaniei, ci a Europei”, a spus Kamal-Chaoui.
Noile incendii uriașe „sunt practic imposibil de oprit cu resursele pe care le avem”
Depopularea satelor a dus la micșorarea numărului de persoane amenințate de astfel de incendii, însă a creat comunități formate în special din persoane în vârstă care sunt mult mai vulnerabile.
„Este imposibil să nu fie incendii. Întotdeauna au fost incendii și mereu vor fi”, a spus Francisco Martin Azcarate, profesor de ecologie de la Universitatea Autonomă din Madrid. „Dar am ajuns de la incendii foarte frecvente, dar mici, care nu provoacă probleme majore, la incendii care sunt răspândite și foarte intense.”
Noile incendii uriașe au capacitatea să se răspândească pe suprafețe de zeci de mii de hectare și „sunt practic imposibil de oprit cu resursele pe care le avem”, a mai spus Azcarate.
Profesorul spaniol a spus că satele și orașele ar trebui protejate prin crearea unui perimetru în jurul lor în care să existe foarte puțină vegetație sau chiar să nu existe deloc.
Cercetătorul Jose Pereira de la Centrul de Cercetări Forestiere din Portugalia a spus că refacerea păstoritului este o cale de rediversificare a utilizării pământurilor de la țară.
„Este într-o foarte mare măsură o problemă de dezvoltare rurală”, a spus Pereira. „Cum să încercăm să menținem o populație locală care să formeze o forță de muncă minimă capabilă să administreze pământurile?”
Editor : Raul Nețoiu
