Imunizarea generală a moldovenilor, victimă a pandemiei și a vederilor religioase

În întreaga Europă, ultima săptămâna a lunii aprili este declarată Săptămâna Imunizării, cu scopul de a mări gradul de conștientizare a importanței vaccinării pentru sănătatea și bunăstarea europenilor. Anul acesta genericul manifestărilor este „Viață lungă pentru toți”, iar obiectivul mai concret este de a împăca campania de vaccinare anti-COVID cu efortul de lungă durată de vaccinare împotriva altor maladii. Cum se marchează Săptămâna Imunizării în R. Moldova, aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.

Autoritățile sanitare atestă o scădere sub 90 la sută a ratei de imunizare printre copii și recomandă părinților să recupereze restanțele din calendarul național de vaccinare cât mai curând posibil. Secretara de stat de la Ministerul sănătății Svetlana Nicolăescu notează că această evoluție îngrijorătoare este cauzată de pandemia de Covid-19, care a perturbat mai multe servicii de sănătate, inclusiv imunizarea de rutină.

Vorbindu-le jurnaliștilor la conferința de lansare a Săptămânii Europene a Imunizării, Svetlana Nicolăescu a atenționat că în contextul crizei refugiaților, riscul unul focare de boli transmisibile devine și mai pronunțat.

Este și opinia medicului epidemiolog Veaceslav Guțu de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că din cauza scăderii acoperirii vaccinale riscurile de infectare sunt și mai mari: „Există pericol de apariție a focarelor de boli prevenibile prin vaccinări, mai ales în contextul în care ne aflăm astăzi, de conflict în regiune. De la an la an, un număr destul de mare de copii nu sunt vaccinați și reprezintă un risc destul de mare de a dezvolta rujeola”.

Republica Moldova a avut un focar de rujeolă în 2018, o situație care a arătat, potrivit medicilor, că toți copiii nevaccinați se pot infecta cu ușurință. Specialiștii din sănătate s-au ciocnit și cu refuzul părinților de a-și imuniza copiii pentru că nu ar avea încredere în calitatea vaccinurilor, inclusiv cu o împotrivire a familiilor cu sentimente religioase puternice.

Situația nu s-a schimbat prea mult de atunci, remarcă epidemiologul Veaceslav Guțu, întrucât imunizarea rămâne problematică tocmai în interiorul confesiunilor religioase.

„În rândul comunităților religioase acoperirea vaccinală este scăzută. Din informațiile pe care le deținem, în general sunt familii întregi din grupurile religioase care refuză categoric vaccinarea și sunt și fețe bisericești care, deschis, în unele localități recomandă enoriașilor să nu se vaccineze.”

Veaceslav Guțu mai spune că scăderea ratei de imunizare printre copii este o tendință a ultimilor ani, dar care s-a accentuat pe timp de pandemie. Își fac efectul informațiile manipulatorii despre presupuse reacții adverse, dar și faptul că medicii de familie nu oferă mereu răspunsuri care să spulbere îndoielile părinților. Dezinformarea este considerată și principalul adversar al campaniei de vaccinare împotriva Covid-19.

Autoritățile din sănătate atenționează că populația este în continuare vulnerabilă la un eventual nou val al pandemiei, întrucât rata de imunizare este sub 35 la sută. Starea de urgență în sănătate publică, cu toate restricțiile, a fost anulată pe 15 aprilie. Se vor vaccina cei care nu au făcut-o până acum? Medicul epidemiolog, Veaceslav Guțu nu are un răspuns cert, considerând că ține de responsabilitatea fiecăruia, mai ales că pandemia nu a dispărut și riscul de infectare este în continuare sporit.

Cele mai recente știri
Știri similare