Decizia de dizolvare a Adunării Naţionale „a produs mai multă instabilitate decât claritate”, a recunoscut şeful statului francez, Emmanuel Macron, marţi seara, în tradiţionalul său discurs televizat de Revelion, relatează Le Figaro.
A fost pentru a opta oară când Emmanuel Macron s-a adresat francezilor cu ocazia Anului Nou, dar alocuţiunea a fost diferită de celelalte şapte, notează Le Figaro. În primul rând, în ceea ce priveşte forma – un scurt videoclip introductiv care a trecut în revistă momentele majore din 2024, dar şi în ceea ce priveşte substanţa, cu începutul unui anunţ politic – probabilitatea de a consulta poporul cu privire la mai multe chestiuni – un eveniment rar în ajunul Anului Nou.
Pour 2025, je nous souhaite d’être unis, déterminés et fraternels. pic.twitter.com/LMLVR8pdlK
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 31, 2024
Rămas fără o parte din putere de când tabăra sa a pierdut alegerile legislative anticipate din vară, Emmanuel Macron a dorit să arate marţi seară că mai dispune de unele pârghii. În tradiţionalul discurs prezidenţial difuzat la ora locală 20.00, şeful statului a recunoscut că „dizolvarea (parlamentului) a adus mai multe diviziuni în Adunare decât soluţii pentru francezi”. Afirmând că a dorit să „redea cuvântul” electoratului, în aceeaşi ordine de idei, el a recunoscut: „Luciditatea şi umilinţa ne impun să recunoaştem că, în acest moment, această decizie a produs mai multă instabilitate decât seninătate, iar eu îmi asum întreaga responsabilitate”, a declarat Macron.
Un mea culpa care nu îl încurajează însă pe Emmanuel Macron să fie retras, deoarece intenţionează să continue să consulte poporul, aşa cum a subliniat în discursul său: „Vom avea de făcut alegeri pentru economia noastră, democraţia noastră, securitatea noastră şi copiii noştri”, a spus el, adăugând că „speranţa, prosperitatea şi pacea din următorul sfert de secol depind de alegerile noastre de astăzi”. El a continuat: „De aceea, în 2025, vom continua să luăm decizii şi vă voi cere, de asemenea, să decideţi cu privire la unele dintre aceste probleme decisive. Pentru că fiecare dintre voi va avea un rol de jucat”, a spus şeful statului francez.
Formularea deschide calea unor posibile referendumuri, chiar dacă Emmanuel Macron nu a pronunţat cuvântul, comentează Le Figaro. Dar ar putea conduce, de asemenea, la noi convenţii cetăţeneşti, după cele privind clima sau moartea asistată, potrivit celor din anturajul său.
Niciun preşedinte al Republicii nu a mai convocat un referendum din 2005, când proiectul de Tratat constituţional european al lui Jacques Chirac a fost respins.
În ceea ce îl priveşte pe Emmanuel Macron, deşi el însuşi nu a recurs niciodată la un referendum, acest lucru nu l-a împiedicat să abordeze subiectul în nenumărate rânduri în ultimii şapte ani, pe teme diverse, de la „conservarea mediului” (2021) la imigraţie şi moarte asistată (2023), trecând prin reforma pensiilor (2022). Prin urmare, Emmanuel Macron a rămas foarte vag în ceea ce priveşte intenţiile sale, fără a se antepronunţa asupra unui subiect anume şi fără a da alt termen decât anul nou.
Între timp, el i-a transmis cele mai bune urări lui François Bayrou şi guvernului său şi i-a invitat pe aceştia din urmă să „urmeze o cale de compromis pentru a acţiona”. El a adresat acelaşi apel Adunării Naţionale care, deşi nu are majoritate, „reprezintă totuşi ţara în toată diversitatea sa” şi este, prin urmare, „pe deplin legitimă”, a subliniat el. Preşedintele şi-a exprimat speranţa că „anul care urmează va fi unul al redresării colective” şi că va aduce „stabilitate”.
Limitat, în esenţă, la chestiunile internaţionale, deoarece nu mai dispune de majoritate, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă, Emmanuel Macron a făcut din nou apel la o „trezire europeană” şi la încetarea „naivităţii” pe Bătrânul Continent, în faţa unei lumi care „se mişcă mai repede”. În ceea ce priveşte politicile naţionale, „acest lucru presupune o Franţă care continuă să fie atractivă, care munceşte şi inovează mai mult, care continuă să creeze locuri de muncă şi care îşi asigură creşterea prin ţinerea sub control a finanţelor sale”, a menţionat preşedintele, adăugând un avertisment: „Voi avea grijă de asta”.
Cu toate acestea, aceste chestiuni depind mult mai mult de prim-ministru decât de preşedinte, subliniază Le Figaro. Mai devreme în cursul zilei, la Réunion, după o vizită fulger în Mayotte, François Bayrou şi-a exprimat speranţa că 2025 va fi un an al „reconcilierii”, al „acţiunii” şi al „stabilităţii”. Noul ocupant de la Matignon, al cărui guvern se va întâlni pentru prima dată în Consiliul de Miniştri cu Emmanuel Macron vinerea aceasta, a considerat că ţara „trebuie să calmeze aceste accidente succesive, aceste rupturi succesive” care ar da „sentimentul că nu există nimic pe care să se construiască, deoarece totul este răsturnat în fiecare minut”. Cu alte cuvinte, acesta speră ca anul care urmează să nu semene cu anul care tocmai se încheie, când al doilea mandat de cinci ani al lui Macron a căzut în haos politic, conchide publicaţia franceză.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
