Iranul a râs cândva de premierul israelian Benjamin Netanyahu comparându-l cu băiatul care strigă „Lupul!”, din cauza avertismentelor sale publice constante cu privire la programul nuclear al Teheranului şi a ameninţărilor sale repetate de a-i pune capăt, într-un fel sau altul. „Poţi păcăli doar pe unii oameni de mai multe ori”, a declarat ministrul iranian de externe de atunci, Mohammad Javad Zarif, în 2018, după ce Netanyahu acuzase din nou Iranul că intenţionează să construiască arme nucleare. Vineri, după două decenii în care a tras continuu semnalul de alarmă şi a îndemnat alţi lideri mondiali să acţioneze, Netanyahu a decis în cele din urmă să acţioneze singur, autorizând un atac aerian israelian menit, potrivit Israelului, să împiedice Iranul să obţină arme de distrugere în masă, relatează Reuters şi AFP.
Într-un discurs adresat naţiunii, Netanyahu a evocat, ca de atâtea ori până acum, ororile Holocaustului nazist din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-şi explica decizia. „În urmă cu aproape un secol, în faţa naziştilor, o generaţie de lideri nu a reuşit să acţioneze la timp”, a declarat Netanyahu, adăugând că politica de conciliere cu dictatorul nazist Adolf Hitler a dus la moartea a 6 milioane de evrei, „o treime din poporul meu”, a punctat Netanyahu.
„După acel război, poporul evreu şi statul evreu au jurat să nu se mai întâmple niciodată. Ei bine, niciodată este din nou astăzi. Israelul a demonstrat că a învăţat lecţiile istoriei”, a spus Netanyahu.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat joi că Iranul a încălcat obligaţiile sale de neproliferare pentru prima dată în aproape 20 de ani, deşi Teheranul susţine că programul său de energie nucleară este doar în scopuri paşnice.
NETANYAHU, INTRAT ÎN ISTORIE
Netanyahu, fost membru al unei unităţi de elită a forţelor speciale, responsabil pentru unele dintre cele mai îndrăzneţe salvări de ostatici ale Israelului, a dominat politica acestuia timp de decenii, devenind cel mai longeviv prim-ministru atunci când a obţinut un al şaselea mandat – fără precedent – în 2022.
De-a lungul anilor în care a fost în funcţie, rareori a ratat ocazia de a ţine lecţii liderilor străini cu privire la pericolele reprezentate de Iran, afişând chiar şi benzi desenate cu o bombă atomică la Organizaţia Naţiunilor Unite şi lăsând mereu să se înţeleagă că este pregătit să atace.
În timpul guvernărilor anterioare, analiştii militari au afirmat că marja sa de manevră în privinţa Iranului era limitată de temerile că un atac ar declanşa instantaneu represalii din partea aliaţilor regionali ai Teheranului – Hamas în Gaza şi Hezbollah în Liban -, care ar fi greu de stăpânit.
Dar ultimii doi ani au bulversat Orientul Mijlociu, Israelul lovind Hamas după ce acesta a lansat un atac surpriză masiv împotriva Israelului în octombrie 2023, iar în 2024 dezmembrând o mare parte din Hezbollah în doar câteva zile.
SURPRIZA TRUMP
Israelul a avut, de asemenea, dispute deschise cu Teheranul începând din 2024, lansând salve de rachete în Iran anul trecut, care i-au dat încredere lui Netanyahu în puterea de acţiune a armatei sale. Surse militare israeliene au declarat că loviturile au dezactivat patru dintre sistemele de apărare aeriană de fabricaţie rusă ale Iranului, inclusiv unul poziţionat lângă Natanz, un sit nuclear iranian cheie care a fost vizat în atacurile din noaptea de joi spre vineri.
„Iranul este mai expus ca niciodată atacurilor asupra instalaţiilor sale nucleare. Avem ocazia să ne atingem cel mai important obiectiv – să contracarăm şi să eliminăm ameninţarea existenţială”, a declarat ministrul apărării Israel Katz în noiembrie.
Însă, spre consternarea lui Netanyahu, noul preşedinte american Donald Trump l-a luat prin surprindere în timpul unei vizite la Casa Albă, în aprilie, când a anunţat că Statele Unite şi Iranul sunt pe punctul de a începe negocieri nucleare directe.
Netanyahu s-a confruntat cu preşedinţii americani succesiv cu privire la Iran, cel mai vizibil fiind Barack Obama, care a aprobat un acord cu Teheranul în 2015, impunând restricţii semnificative asupra programului nuclear iranian în schimbul reducerii sancţiunilor. Trump s-a retras din acord în 2018, iar Netanyahu a sperat că acesta va continua să adopte o poziţie intransigentă împotriva Iranului atunci când va reveni la putere, în acest an.
Anunţând discuţiile cu Teheranul, Casa Albă a stabilit un termen de două luni pentru ca Iranul să semneze un acord. Chiar dacă o nouă rundă de discuţii a fost stabilită pentru acest weekend, termenul neoficial a expirat joi, iar Netanyahu a profitat.
Un oficial israelian a declarat postului de radio Kan că Israelul s-a coordonat cu Washingtonul înainte de atacuri şi a sugerat că recentele relatări din ziare privind o ruptură între Trump şi Netanyahu cu privire la Iran au fost un şiretlic menit să inducă un fals sentiment de securitate conducerii de la Teheran.
„ŞOIMUL” CU IMAGINE PĂTATĂ
Trump – care a declarat după începerea atacurilor că Iranul nu poate avea o bombă nucleară, dar că doreşte ca discuţiile să continue – l-a salutat anterior pe Netanyahu, un om de dreapta, ca pe un mare prieten. Alţi lideri s-au confruntat cu el.
În 2011, preşedintele de atunci al Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost auzit vorbind despre Netanyahu cu Obama. „Nu-l mai suport, este un mincinos”, a spus el.
Omul căruia odinioară susţinătorii săi îi spuneau „Regele Bibi” s-a confruntat cu câţiva ani dificili şi, la 75 de ani, timpul se scurge pentru a-şi asigura moştenirea.
Imaginea sa de „şoim” a fost grav pătată de atacul Hamas din 2023, sondajele arătând că majoritatea israelienilor îl învinovăţesc pentru deficienţele de securitate care au permis cel mai mortal atac de la fondarea naţiunii, în urmă cu mai bine de 75 de ani. Ulterior, el a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internaţională pentru posibile crime de război legate de invazia de 20 de luni a Israelului în Gaza, care a redus o mare parte din teritoriul palestinian la ruine. El respinge acuzaţiile formulate împotriva sa.
Sondajele arată că majoritatea israelienilor cred că războiul din Gaza a durat prea mult, Netanyahu prelungind conflictul pentru a rămâne la putere şi pentru a evita alegerile pe care, potrivit sondajelor, le va pierde.
Chiar şi pe măsură ce războiul pe mai multe fronturi a progresat, el a fost nevoit să depună mărturie în propriul său proces de corupţie, care durează de mult timp. Chiar dacă a negat orice infracţiune, procesul i-a afectat şi mai mult reputaţia în ţară.
Cu toate acestea, el speră că o campanie militară de succes împotriva marelui duşman al Israelului îi va asigura un loc în cărţile de istorie pe care îi place atât de mult să le citească. „Peste câteva generaţii, istoria va consemna faptul că generaţia noastră s-a ţinut tare, a acţionat la timp şi a asigurat viitorul comun. Dumnezeu să binecuvânteze Israelul. Dumnezeu să binecuvânteze forţele civilizaţiei de pretutindeni”, a spus el în discursul de vineri.
CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN NICI 24 DE ORE
Iranul a lansat vineri seara zeci de rachete împotriva Israelului, ca răspuns la atacurile aeriene israeliene de o amploare fără precedent care au vizat, încă din cursul nopţii precedente, peste 200 de obiective militare şi nucleare pe teritoriul iranian.
CITEȘTE ȘI UPDATE – Explozii pe cerul Tel Aviv-ului şi Ierusalimului. Iranul a ripostat lansând către Israel zeci de rachete balistice. 15 răniţi în Israel. Cabinetul israelian decide care va fi răspunsul
Sirene de alarmă au răsunat în tot Israelul, în timp ce norii de fum se ridicau deasupra Tel Avivului, marele oraş din centrul ţării, la scurt timp după ce populaţia a fost chemată să se adăpostească.
Cel puţin două valuri de atacuri cu zeci de rachete balistice iraniene au vizat Israelul, a anunţat armata israeliană, în timp ce Iranul a afirmat că vizează „zeci de ţinte”, „baze şi infrastructuri militare” din Israel.
Israelul se aşteaptă să fie expus „la mai multe valuri de atacuri iraniene”, avertizase cu puţin înainte premierul Benjamin Netanyahu, după loviturile de o amploare fără precedent asupra Iranului.
Atacul lansat în cursul nopţii de joi spre vineri i-a ucis cei mai înalţi oficiali militari iranieni – şeful Statului Major al armatei, şeful Gărzilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, şi comandantul forţelor aerospatiale.
CITEȘTE ȘI UPDATE – Israelul a lansat un atac major asupra Iranului. Operaţiunea „Rising Lion” vizează programul nuclear al Iranului şi va dura mai multe zile. Şeful Gardienilor Revoluţiei a fost omorât / 100 de drone lansate de Iran asupra Israelului
Vineri seara, armata israeliană a anunţat că a „dezafectat” o fabrică de uraniu din Isfahan, în centrul Iranului, în urma unui nou atac. Mai multe explozii au fost auzite la Teheran şi în împrejurimi, potrivit mass-media, care a raportat, de asemenea, un nou atac asupra centrului de îmbogăţire a uraniului din Natanz, în centrul Iranului.
„Continuăm cu forţă maximă, într-un ritm susţinut, pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am stabilit”, a declarat în cursul serii şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir.
Acest atac vine în urma presiunilor crescânde exercitate asupra Iranului, suspectat de Occident şi de Israel că ar dori să se doteze cu arme atomice. Teheran neagă şi îşi apără dreptul de a desfăşura un program nuclear civil.
DECLARAŢIE DE RĂZBOI
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a calificat atacul israelian drept „declaraţie de război” şi a afirmat că răspunsul ţării sale va fi „cu siguranţă viguros”.
Imediat după numirea sa, noul şef al Gărzilor Revoluţiei, Mohammad Pakpour, a promis Israelului „porţile iadului” după aceste atacuri care au vizat în special Teheranul.
În timp ce apelurile la dezamorsarea conflictului se înmulţesc în întreaga lume, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni la cererea Iranului.
„Moarte Israelului, moarte Americii!”, strigau iranienii care au ieşit să manifesteze în centrul Teheranului, unde străzile erau totuşi pustii, cu excepţia cozilor de la benzinării.
Benjamin Netanyahu a avertizat că operaţiunea militară va dura „mai multe zile” şi că Israelul a lovit „în inima programului de rachete balistice al Iranului”. Armata israeliană susţine că Iranul are capacitatea de a provoca „daune considerabile” Israelului şi a declarat că dispune de informaţii care dovedesc că Teheranul se apropie de „punctul fără întoarcere” către bomba atomică. Potrivit acesteia, „regimul iranian avea un plan concret pentru a distruge statul Israel”.
În Israel, locuitorii şi-au exprimat vineri îngrijorarea. „Sunt îngrijorată pentru copiii mei şi pentru mijloacele mele de trai, deoarece acest lucru afectează piaţa. Nu putem lucra, nu putem face nimic”, se plânge Vered Saar, o patisieră din Tel Aviv în vârstă de 54 de ani.
Armata israeliană a informat că aproximativ 200 de avioane au participat la primele ore ale atacului, la care Iranul a ripostat lansând „aproximativ 100 de drone” către Israel, care au fost interceptate.
Vineri dimineaţa, generalul Hossein Salami, şeful Gărzilor Revoluţiei, împreună cu alţi oficiali, printre care comandantul forţelor aerospatiale ale Gărzilor, Ali Hajizadeh, au fost ucişi într-un atac asupra cartierului lor general. Şeful statului major iranian, generalul Mohammad Bagheri, şi şase oameni de ştiinţă din programul nuclear iranian au murit, de asemenea, în atacuri. Uzina de la Natanz a fost vizatş „de mai multe ori”, potrivit televiziunii de stat iraniene, care a arătat un fum negru dens ridicându-se de acolo. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), „nu s-a observat însă nicio creştere a nivelului radiaţiilor” la Natanz.
POSIBILE CONSECINŢE
Preşedintele american Donald Trump a îndemnat Iranul să „încheie un acord” în privinţa programului său nuclear „înainte să nu mai rămână nimic” şi a avertizat că „următoarele atacuri” vor fi „şi mai brutale”.
Ultimul atac israelian împotriva Iranului anunţat public datează din octombrie 2024, când Israelul a declarat că a efectuat raiduri aeriene asupra unor ţinte militare ca represalii la lansarea a aproximativ 200 de rachete iraniene către teritoriul său.
Fawaz Gerges, profesor de relaţii internaţionale la London School of Economics, consideră că acu Israelul „a declarat război total Iranului”.
Semn al tensiunii extreme din regiune, numeroase companii aeriene au anulat sau redirecţionat zeci de zboruri, în timp ce preţul petrolului a crescut vertiginos.
Ambasade ale Israelului din întreaga lume au fost închise publicului.
Teheranul ameninţase miercuri că va lovi bazele militare americane din Orientul Mijlociu în cazul unui conflict, după un eventual eşec al negocierilor în curs, care vizează reglementarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor severe impuse Iranului. Îmbogăţirea uraniului este principalul punct de blocaj în aceste discuţii, Washingtonul cerând Iranului să renunţe complet la aceasta, ceea ce Teheranul refuză.
Iranul este singura ţară fără arme nucleare care îmbogăţeşte uraniu la un nivel de 60%, potrivit AIEA, în timp ce pentru fabricarea unei bombe atomice este necesar un prag de 90%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
