Înălțarea Domnului reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, fiind celebrată la 40 de zile după Paște. Aceasta amintește de momentul în care Iisus Hristos, după Învierea Sa, S-a înălțat la cer înaintea apostolilor. În anul 2025, sărbătoarea are loc pe 29 mai și este marcată deopotrivă de biserica ortodoxă și de cea catolică.
Potrivit Noului Testament, după ce a petrecut 40 de zile învățându-i pe apostoli și întărindu-i în credință, Hristos s-a înălțat la cer din Muntele Măslinilor, promițându-le trimiterea Duhului Sfânt la Cincizecime (Rusalii).
Înălțarea Domnului: care este semnificația praznicului bisericesc
În primele secole ale creștinismului, Înălțarea Domnului era sărbătorită împreună cu Pogorârea Duhului Sfânt, la Rusalii, la 50 de zile după Paște. Spre sfârșitul secolului al IV-lea, în urma deciziilor luate în cadrul sinoadelor bisericești, s-a stabilit ca Înălțarea să fie prăznuită separat, la 40 de zile după Paște, primind astfel o dată distinctă în calendarul creștin. De asemenea, prin deciziile adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată și drept Zi a Eroilor și declarată sărbătoare națională bisericească.
În tradiția populară, această zi mai este cunoscută și sub numele de „Ispas”, denumire inspirată de un personaj legendar, un cioban care ar fi fost martor la Înălțarea Domnului și care, ascuns printre pietre, a povestit ulterior minunea trăită.
Înălțarea Domnului este sărbătoarea creștină de o importanță majoră, care comemorează evenimentul biblic al înălțării la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Sa. Această celebrare are loc întotdeauna într-o zi de joi, fiind legată direct de Paște, potrivit relatărilor din Noul Testament, în special din Faptele Apostolilor (1:9-11), Evanghelia după Luca (24:50-53) și Evanghelia după Marcu (16:19).
Conform tradiției creștine, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi, instruindu-i și pregătindu-i pentru misiunea apostolică. În ziua Înălțării, aflat împreună cu aceștia pe Muntele Măslinilor, Hristos s-a înălțat la cer „întru slavă”, în prezența lor, promițându-le trimiterea Duhului Sfânt. Acest moment marchează încheierea lucrării Sale pământești și începutul misiunii Bisericii în lume.
Sărbătoarea simbolizează sfârșitul prezenței trupești a Mântuitorului pe pământ și deschide calea pentru Pogorârea Duhului Sfânt, celebrată la Cincizecime, de Rusalii. De asemenea, pentru biserică, praznicul marchează încheierea perioadei pascale.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului
În România, sărbătoarea Înălțarea Domnului este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și printr-o serie de tradiții și obiceiuri populare cu semnificații spirituale profunde. În multe zone, aceste obiceiuri îmbină credința creștină cu elemente din tradiția populară.
„Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt.
În zi de sărbătoare este bine să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi”, a declarat pentru Digi24 părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.
Dimineața, credincioșii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie, unde se citește relatarea biblică a Înălțării (Faptele Apostolilor 1:1-12). Preoții rostesc rugăciuni de pomenire pentru cei adormiți, iar la final se cântă troparul specific: „Te-ai înălțat în slavă, Hristoase Dumnezeule…”
În credința populară, până la Înălțare se spune „Hristos a înviat”, iar în ziua praznicului credincioșii se salută tradițional cu formula: „Hristos S-a înălțat!”, la care se răspunde: „Adevărat S-a înălțat!”.
De Înălțarea Domnului se fac pomeni pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi, cu colaci, vin și ouă roșii. Oamenii împart pachete de mâncare spunând: „pentru sufletul celui adormit…”
Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor – Hramul Catedralei Naționale
Potrivit biroului de presă al Patriarhiei Române: „În ziua Praznicului Înălțării Domnului, joi, 29 mai 2025, la ora 12.00, clopotele tuturor locașurilor de cult din Patriarhia Română vor fi trase în semn de veșnică pomenire, prețuire și recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru libertatea, demnitatea și unitatea poporului român, mărturisirea credinței creștine și apărarea țării.
Pomenirea eroilor români la sărbătoarea Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfințită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 și 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.
Pentru a celebra această sărbătoare națională a poporului român, Catedrala Națională din București este edificată în memoria tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea hram, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.” (sursa: Basilica)
Editor : C.S.
