Creşterea temperaturilor şi schimbările de mediu asociate crizei climatice pot influenţa răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice, una dintre cele mai mari ameninţări actuale pentru sănătatea publică. Un nou studiu internaţional arată că aceste schimbări sunt asociate cu o creştere globală a genelor de rezistenţă la antibiotice în cazul salmonellei.
Criza climatică contribuie la accelerarea creşterii rezistenţei la antibiotice la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat, marţi, în revista Lancet Planetary Health. Cercetarea a analizat legătura dintre schimbările climatice şi creşterea genelor de rezistenţă la antibiotice în cazul salmonellei, una dintre cele mai frecvente infecţii bacteriene la nivel global.
Rezistenţa la antibiotice este considerată una dintre ameninţările cu cea mai rapidă evoluţie pentru sănătatea globală. Fenomenul poate afecta persoane de orice vârstă şi din orice ţară şi provoacă deja peste un milion de decese anual, conform estimărilor citate de autori.
Studiul a fost realizat de cercetători din Marea Britanie, Franţa, Australia, Elveţia şi China. Potrivit rezultatelor, schimbările climatice au fost asociate cu o creştere globală de 10% a genelor de rezistenţă la antibiotice în salmonella între anii 1940 şi 2023.
Autorii subliniază că principalii factori care determină rezistenţa antimicrobiană rămân utilizarea excesivă şi utilizarea incorectă a antibioticelor. Totuşi, datele sugerează că schimbările climatice agravează această problemă.
„Dovezile acumulate sugerează că schimbările climatice reprezintă un factor care accelerează răspândirea globală a rezistenţei antimicrobiene”, notează autorii studiului.
Potrivit cercetătorilor, temperaturile în creştere şi modificările regimului de precipitaţii pot influenţa supravieţuirea, mutaţiile şi răspândirea bacteriilor şi pot favoriza schimbul de gene de rezistenţă la antibiotice.
Până în prezent, mai multe studii au asociat temperaturile ridicate cu niveluri mai mari de bacterii rezistente, însă cercetările cantitative la scară internaţională au fost limitate.
În noul studiu au fost analizate genomurile a peste 480.000 de probe de salmonella din 139 de ţări, colectate între 1940 şi 2023. Cercetătorii au comparat nivelurile genelor de rezistenţă la antibiotice cu evoluţia temperaturilor medii şi a precipitaţiilor în timp.
Modelul utilizat a arătat că rezistenţa la antibiotice nu creşte uniform odată cu temperatura. Numărul genelor de rezistenţă s-a modificat în timp într-un mod mai complex, influenţat atât de temperatură, cât şi de precipitaţii.
Potrivit autorilor, aceste rezultate sugerează că schimbările de mediu pot accelera adaptarea bacteriilor la antibiotice.
Studiul arată că 82% dintre ţările analizate au înregistrat creşteri ale genelor de rezistenţă la antibiotice în salmonella. Cele mai puternice creşteri asociate climei au fost observate în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, urmate de Asia de Sud şi Africa subsahariană.
Autorii precizează că studiul a identificat o asociere între schimbările climatice şi genele de rezistenţă la antibiotice în salmonella, însă nu demonstrează direct că schimbările climatice sunt cauza creşterii rezistenţei. Totuşi, rezultatele evidenţiază necesitatea includerii factorilor climatici în strategiile globale de combatere a rezistenţei antimicrobiene.
Cercetătorii afirmă că sunt necesare măsuri urgente, alături de utilizarea responsabilă a antibioticelor şi de îmbunătăţirea supravegherii bolilor infecţioase, pentru limitarea răspândirii viitoare a rezistenţei la antibiotice.
„Rezultatele subliniază faptul că asocierea măsurilor de limitare a schimbărilor climatice cu strategiile de utilizare responsabilă a antibioticelor ar putea reduce eficient răspândirea genelor de rezistenţă antimicrobiană şi creşterea rezistenţei antimicrobiene la nivel global”, concluzionează autorii studiului.
