Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” solicită MAI şi Ministerului Public, într-o scrisoare deschisă, să cerceteze „cu celeritate” evenimentele petrecute în 30 noiembrie, pe spaţiul public, la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, unde mai mulţi simpatizanţi ai mişcării legionare l-au comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani. Demersul Institutului are loc în contextul „ascensiunii discursului instigator la ură şi a manifestărilor extremiste în spaţiul public”, „Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România şi sifdează legislaţia în vigoare”, precizează sursa citată. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 31/2002 interzice organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid şi de crime de război.
„În ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură şi manifestărilor extremiste în spaţiul public. Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România, promovează simbolurile şi elita Mişcării Legionare, precum şi persoane condamnate pentru crime de război. Şi, toată această intensificare a avut loc în contextul sfidării legislaţiei memoriale în vigoare, mai cu seamă a OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată MAI şi Ministerului Public, semnată de către directorul general Alexandru Florian.
Aceeaşi sursă menţionează că în 2021, Raportul Inspecţiei judiciare privind modul de investigare şi soluţionare a cauzelor având ca obiect infracţiunile motivate de ură şi discriminare şi infracţiunile rezultate din interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de genocid contra umanităţii şi de crime de război consemna, în urma analizei soluţiilor din dosarele de cercetare pe perioada 2017-2020, „eficienţa redusă a activităţii organelor de anchetă”.
Institutul „Elie Wiesel” a menţionat public că în prima jumătate a anului 2025 Parchetul şi Poliţia au reuşit finalizarea şi trimiterea în judecată a mai multor persoane ale căror fapte au fost încadrate sub incidenţa OUG nr. 31/2002. Astfel, într-un timp scurt, în primele luni ale anului 2025 s-au finalizat cercetările în mai multe dosare şi 14 persoane au fost trimise în judecată.
„Părea că această lege nu este chiar inutilă pentru realitatea memorială din România. Dintre aceste dosare aflate în curs de judecată menţionăm cele care încriminează fapte petrecute în noiembrie 2024, cu prilejul comemorării asasinării lui Corneliu Zelea Codreanu, la troiţa din localitatea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov. Iată că, la un an de zile situaţia pare să fi revenit la vechile obiceiuri: manifestări prolegionare, cultul lui Corneliu Zelea Codreanu sub aripa ocrotitoare a jandarmilor. Aflăm cu stupefacţie din presă că în data de 30 noiembrie 2025, în aceeaşi localitate Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, pe spaţiul public au avut loc maniferstări comemorative care se tot repetă din 1994. Imaginile filmate indică ritualuri legionare sau salutul nazist”, precizează sursa citată.
Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” se întreabă dacă OUG 31/2002 „a reintrat într-un con de umbră al justiţiei”, iar „asaltul extremiştilor” asupra memoriei publice este unul „dezinhibat şi dincolo de lege”?
„Sau poate, aşa cum se încearcă de ceva timp să ni se sugereze, echilibrul şi stabilitatea socială înseamnă dreptul la expresie totală pentru simbolistica şi manifestările extremei dreapta? În dauna memoriei victimelor Holocaustului sau a altor crime contra umanităţii? Angajamentele ferme ale autorităţilor, făcute la momente şi evenimente comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului, de a combate antisemitismul, discursul urii şi elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declaraţii, fără ecou pentru cei care au datoria să aplice legea”, precizează aceeaşi sursă.
Sursa citată consideră „elocvent”, în acest context, paragraful 95 din Decizia 355/2025 a Curţii Constituţionale: „Curtea reţine, totodată, că norma de incriminare în vigoare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni (…). Or, în opinia Curţii, apologia publică a unei personalităţi marcante din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie un comportament periculos care încurajează şi consolidează sentimentul de ură pe motive etnice, rasiale sau religioase, precum şi de superioritate a unor rase şi inferioritate a altora, indiferent dacă există sau nu o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război ori o hotărâre a unei instanţe penale naţionale/internaţionale privind constatarea caracterului criminal al acestor organizaţii”.
„Iată de ce, pentru a preveni reîntoarcerea la situaţii existente înainte de noiembrie 2024, vă solicităm celeritate în analiza, cu instrumente adecvate, a evenimentelor petrecute pe spaţiul public, pe 30 noiembrie, în localitatea Tâncăbeşti, din judeţul Ilfov”, se mai arată în comunicatul de presă al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.
Duminică, 30 noiembrie, câteva zeci de persoane l-au comemorat pe liderul mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani. Potrivit Hotnews, Şerban Suru, autoproclamat lider ai mişcării legionare, a ţinut discursuri politice.
Comemorarea se desfăşoară anual, din anul 1994, pe locul unde Codreanu şi alţi 14 legionari au fost asasinaţi în noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Deşi astfel de manifestaţii sunt interzise de lege din 2002, ele au continuat. în acest an, autorităţile au montat în zona respectivă garduri despărţitoare între şosea şi pădurea unde este amplasată troiţa ridicată în memoria legionarilor şi au venit cu mai multe autospeciale.
Pe timpul parastasului şi a discursului lui Suru, forţele de ordine au blocat şi prima bandă de circulaţie de pe DN1, mai nota Hotnews.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 interzice organizaţiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi crearea de simboluri şi promovarea cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi umanităţii. De asemenea, interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război unor străzi, pieţe, parcuri sau alte locuri publice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
