Alarme în toată Ucraina, Kievul solicită iar zonă de interdicție aeriană. „Majoritatea” membrilor G20 cer retragerea completă a rușilor

0
15

Rusiei i se vorbeşte despre pace, dar răspunde cu rachete. I se vorbeşte despre crizele globale pe care Rusia le-a provocat, iar ca răspuns lansează drone iraniene, a declarat Volodimir Zelenski. Rușii au lansat ieri cel mai puternic atac rusesc din ultima lună, iar în timpul atacului, la Kiev se afla directorul CIA, Bill Burns, care s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean și cu omologii săi din serviciile de informaţii. Pe de altă parte, deputaţii cehi au adoptat o rezoluţie care califică drept “terorist” actualul regim din Rusia. Azi, țările din grupul G20, reunite la summitul din Bali, au adoptat o declaraţie în care majoritatea statelor membre critică dur războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ONU adoptă o nouă rezoluție împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 23.12 O comisie a Adunării Generale a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie care denunţă ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea ca fiind ilegală şi „condamnă încălcările drepturilor omului şi abuzurile” comise împotriva populaţiei din zonă.

Textul, axat pe situaţia drepturilor omului în Crimeea şi promovat de Ucraina şi unii dintre aliaţii săi, a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 79 de abţineri.

SUA:Probabilitatea ca ucrainenii să-i alunge în curând pe ruși din Ucraina „nu este foarte ridicată”

ACTUALIZARE 22.40 Şeful statului major american, generalul Mark Milley, afirmă că este puţin probabil – cel puţin pe termen scurt – ca Ucraina să poată îndepărta militar Rusia din toate teritoriile pe care le ocupă în ţară, inclusiv din Crimeea.

„Probabilitatea unei victorii militare ucrainene, expulzându-i pe ruşi din toată Ucraina inclusiv (…) Crimeea, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în curând nu este foarte ridicată din punct de vedere militar”, a spus gen. Milley în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit AFP.

Rușii care au fugit din Herson au lăsat în urmă liste cu agenții recrutați de FSB

ACTUALIZARE 19.54 Agenții serviciului de informații ucrainean, SBU, au găsit liste cu agenți recrutați de FSB (serviciul secret rus), care au colaborat cu ocupanții ruși din Herson. Documentele au fost lăsate în urmă de ruși, în timpul retragerii haotice din zonă.

Printre documentele descoperite de agenții SBU în Herson se numără „obligații” de confidențialitate scrise de mână de cei recrutați privind colaborarea lor cu FSB, dosare ale agenților, note privind misiuni ale rușilor, „protocoale de căutare” în locuințele rezidenților din Herson, se arată într-un comunicat SBU.

Ucraina a prelungit cu 3 luni legea marţială şi mobilizarea armatei

ACTUALIZARE 18.11 Parlamentul Ucrainei a prelungit miercuri cu 90 de zile termenul de aplicare a legii marţiale şi mobilizarea armatei, informează presa locală preluată de dpa. Data limită a celor două prevederi este acum 19 februarie 2023.

Aproape 300 de parlamentari au votat a patra prelungire a valabilităţii legislaţiei respective, faţă de 226 cât ar fi fost minimul necesar.

Conform legii marţiale, după invazia rusă începută în 24 februarie forţele armate ucrainene au mai multe drepturi decât pe timp de pace, iar unele drepturi civile, cum ar fi cel la demonstraţii, sunt restricţionate.

Lituania cere suplimentarea apărării aeriene de-a lungul flancului estic al NATO

ACTUALIZARE 12.40 NATO ar trebui să desfăşoare rapid mai multe mijloace de apărare aeriană la frontiera dintre Polonia şi Ucraina şi pe restul flancului estic al Alianţei, a susţinut preşedintele lituanian Gitanas Nauseda miercuri, după incidentul de marți din Polonia.

”Lituania va sprijini în mod activ desfăşurarea apărării aeriene (a NATO) de-a lungul frontierei polono-ucrainene”, a declarat Nauseda în faţa presei.
”Sper ca la summitul NATO de anul viitor de la Vilnius vom putea face progrese, întrucât situaţia confirmă că este decizia corectă şi are nevoie de implementare rapidă”, a spus şeful statului lituanian.

Ministerul de Externe polonez a confirmat în noaptea de marţi spre miercuri că un “proiectil de fabricaţie rusă” a ajuns pe teritoriul său, ucigând două persoane.
De partea sa, Rusia a calificat drept ”provocări” informaţiile respective.

Ucraina este în alertă. Alarmele sună în toate regiunile

ACTUALIZARE 11.30 În toate regiunile din Ucraina au sunat alarmele miercuri dimineață, potrivit unei aplicaţii oficiale a apărării antiaeriene ucrainene. Se întâmplă la o zi după ce Rusia a lansat cel mai mare atac de până acum asupra infrastructurilor energetice. Un om a murit în Kiev, unde două blocuri au fost lovite, potrivit France Presse, citat de Agerpres.

Pe o hartă a ţării actualizată în timp real, cele 20 de regiuni ucrainene erau în stare de alertă la ora locală 10:03 (8:03 GMT), potrivit acestei aplicaţii.

“O zonă de interdicţie aeriană trebuie să fie instituită asupra Ucrainei. Noi am cerut să fie închis cerul, pentru că cerul nu are graniţe. Nu (are graniţe) pentru rachete ieşite de sub control. Nu (are graniţe) pentru ameninţarea pe care o reprezintă pentru vecinii noştri din UE şi NATO”, a insistat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, în urma unui atac cu rachete soldat cu două decese în Polonia vecină.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

“Aceasta este realitatea despre care am avertizat”, afirmă ministrul ucrainean, referindu-se la numeroasele apeluri ale Kievului către statele membre NATO de a institui o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.  

Rusia: Un depozit de carburant, atacat de o dronă la circa 200 km de graniţa cu Ucraina

ACTUALIZARE 10.55 Un depozit de carburant a explodat miercuri într-o regiune din sudul Rusiei, la circa 200 km de graniţa cu Ucraina, în urma unui presupus atac cu dronă, fără a face victime, au anunţat autorităţile locale, scrie Agerpres.

‘Astăzi (miercuri), la ora 04:00 (01:00 GMT), o presupusă dronă a făcut să explodeze un depozit de carburant din satul Stalnoi Kon. Nu există victime’, a declarat guvernatorul regiunii Orel, Andrei Klîcikov, fără a indica un responsabil. ‘Toate serviciile de salvare sunt la faţa locului’, a adăugat el într-un comunicat postat pe Telegram.

Suedia va furniza Ucrainei un nou ajutor militar, cel mai mare de până acum 

ACTUALIZARE 10.45 Suedia va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 3 miliarde de coroane (242 de milioane de lire sterline), cel mai mare de până acum, care include un sistem de apărare aeriană, a declarat premierul Ulf Kristersson, citat de The Guardian.

Potrivit Reuters, contribuția anterioară cu arme a Suediei, care a solicitat să se alăture NATO împreună cu Finlanda, a variat de la echipamente simple, cum ar fi căști, până la grenade și rachete propulsate de rachete.

„Este un pachet de sprijin militar mai mare decât toate cele opt pachete anterioare combinate”, a declarat Kristersson într-o conferință de presă. „Este cel mai mare de până acum și urmează nevoile și prioritățile de pe lista Ucrainei”

Summit G20: Declaraţia finală critică războiul lansat de Rusia contra Ucrainei

ACTUALIZARE 10.00 Ţările din grupul G20, reunite la summitul din Bali, au adoptat o declaraţie în care majoritatea statelor membre critică dur războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei.

Conform BBC, declarația este semnată de “majoritatea” statelor membre ale grupului celor mai dezvoltate 20 de state ale lumii și subliniază că războiul exacerbează slăbiciunile economiei globale.

„Majoritatea membrilor au condamnat cu fermitate războiul din Ucraina și au subliniat că provoacă suferințe umane imense și exacerbează slăbiciunile din economia globală – creșterea inflației, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea insecurității energetice și alimentare și creșterea riscurilor pentru stabilitatea financiară”, se arată în declarație. „Au existat și alte opinii și evaluări diferite ale situației și sancțiunilor”, se mai arată în comunicatul transmis după summit.

Poziţia Moscovei a fost la rândul său inclusă în textul declaraţiei finale.

Declaraţia califică atacul Rusiei contra Ucrainei vecine drept război şi nu ”operaţiune militară specială”, aşa cum dorea preşedintele rus Vladimir Putin, absent de la summit.

Participantele la summitul de două zile al G20 sunt Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA şi Turcia, precum şi Uniunea Europeană.

Rusia a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, care a părăsit deja reuniunea încă de marţi, cu câteva ore înaintea adoptării declaraţiei finale. El a afirmat că ţările occidentale au încercat să ”politizeze” declaraţia comună a summitului. Declaraţia finală a summitului G20 cere prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale. Acordul, negociat în iulie sub egida Turciei şi care a permis exportarea a circa 10 milioane de tone de cereale ucrainene, expiră vineri şi Rusia lasă să planeze dubii despre intenţiile sale. 

Zelenski: Rusiei i se vorbeşte despre pace, dar răspunde cu rachete

ACTUALIZARE 9.25  “Inamicul a lansat un alt atac masiv cu rachete asupra ţării noastre. În total, 90 de rachete. Sistemul energetic, întreprinderile şi clădirile rezidenţiale au fost avariate (…) Rusiei i se vorbeşte despre pace, dar, ca răspuns, lansează rachete. I se vorbeşte despre crizele globale pe care Rusia le-a provocat, iar ca răspuns lansează drone iraniene. I se oferă zece puncte pentru a pune capăt războiului, iar aceasta lansează zece rachete pentru fiecare punct despre pace”, a declarat Volodir Zelenski.

“Aproximativ zece milioane de ucraineni sunt lipsiţi de electricitate. Cei mai mulţi dintre ei – din acest moment – în regiunea Harkov, regiunea Jîtomir, regiunea Kiev şi regiunea Lviv. Lviv şi alte câteva oraşe au suspendat furnizarea de căldură… În toată ţara există probleme cu comunicaţiile şi internetul. Ca urmare a loviturilor, automatizarea a dezactivat astăzi mai multe unităţi nucleare la două centrale – acestea sunt consecinţe calculate, iar inamicul ştia exact ce face”, a mai transmis preşedintele.  

Potrivit acestuia, “acum este timpul ca lumea să răspundă”.   

“În plus, ceea ce am avertizat cu mult timp în urmă s-a întâmplat astăzi. Noi am spus acest lucru. Teroarea nu se limitează la graniţele noastre naţionale. Ea s-a răspândit deja pe teritoriul Republicii Moldova. Iar astăzi, rachetele ruseşti au lovit Polonia, teritoriul ţării noastre prietene. Au murit oameni. Vă rugăm să acceptaţi condoleanţe din partea tuturor fraţilor ucraineni! De câte ori a spus Ucraina că statul terorist nu se va limita la ţara noastră? Polonia, statele baltice… Este doar o chestiune de timp până când teroarea rusă va merge mai departe. Trebuie să-l punem pe terorist la locul lui! Cu cât Rusia se va simţi mai mult timp în impunitate, cu atât mai multe ameninţări vor exista pentru toţi cei care pot fi atinşi de rachetele ruseşti”, a mai afirmat Zelenski.  

Erdogan, “convins” că acordul privind cerealele ucrainene va fi prelungit

ACTUALIZARE 8.50 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat miercuri “convins” că acordul cu privire la exportul de cereale ucrainene va fi prelungit fără întrerupere, posibil pentru un an, scrie Reuters.

“Sunt convins că acordul cu privire la cereale va continua”, a declarat el într-o conferinţă de presă în marja summitului G20 din Bali, Indonezia. “Ne vom continua eforturile pentru prelungirea acestui acord pentru un an”, a adăugat preşedintele turc.

Erdogan este unul dintre artizanii acordului semnat în iulie, la Istanbul, între Rusia şi Ucraina, sub egida ONU, ce a permis exportul a aproape 11 milioane de tone de cereale, dar care expiră vineri.

“Vom continua să lucrăm pentru prelungirea, fără întrerupere, a acestui acord şi pentru garantarea transportului de cereale spre ţări care au cea mai mare nevoie de ele, în special Africa”, a spus Erdogan.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat marţi în faţa G20 pentru o extindere “infinită” a acordului. Erdogan, care a propus constant să medieze între Rusia şi Ucraina, s-a referit de asemenea la problema îngrăşămintelor ruseşti al căror export a făcut în iulie obiectul unui acord separat, rămas fără efect, potrivit Moscovei.

Deputaţii cehi au adoptat o rezoluţie care califică drept “terorist” actualul regim din Rusia

ACTUALIZARE 8.40 Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat marţi o rezoluţie care desemnează ”actualul regim din Rusia drept terorist”, condamnă atacurile asupra infrastructurii Ucrainei şi refuză să recunoască anexarea de către Rusia a unor regiuni din sudul şi estul Ucrainei, transmite Reuters. Agenţia de presă CTK a relatat că 129 dintre cei 156 de deputaţi cehi prezenţi au sprijinit rezoluţia.

Preşedintele Radei (parlamentul ucrainean), Ruslan Stefanciuk, a mulţumit legislativului ceh după vot. Republica Cehă este un susţinător puternic al Ucrainei în lupta acesteia contra invaziei ruse, începute în 24 februarie.

Directorul CIA era la Kiev în timpul atacurilor cu rachete ruseşti asupra Ucrainei

ACTUALIZARE 8.30 Directorul CIA, Bill Burns, s-a aflat, marţi, la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu omologii săi din serviciile de informaţii, potrivit unui oficial american citat de CNN.

Burns, a declarat oficialul, s-a aflat în siguranţă în ambasada SUA în timpul atacurilor cu rachete ruseşti în întreaga ţară, inclusiv a exploziilor care au zguduit capitala. 

Călătoria lui Burns la Kiev a avut loc după o întâlnire de luni, la Ankara, în Turcia, cu omologul său din serviciile de informaţii ruse, Serghei Narîşkin – şi este a doua oară cunoscută în mai puţin de o lună când directorul CIA vizitează Kievul. 

În timp ce se afla acolo, a declarat oficialul, Burns “a discutat despre avertismentul SUA pe care l-a transmis şefului SVR al Rusiei de a nu folosi arme nucleare şi a întărit angajamentul SUA de a oferi sprijin Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruseşti”. 

Această avalanşă de comunicări pe canale secundare are loc la mai puţin de o săptămână după ce Rusia a anunţat retragerea din oraşul ucrainean cheie Herson şi în timp ce la Washington a început o dezbatere discretă cu privire la încurajarea sau nu a Kievului de a căuta o rezolvare diplomatică a conflictului. De asemenea, vine în condiţiile în care SUA au devenit din ce în ce mai îngrijorate că Rusia ar putea recurge la arma nucleară în războiul său în luptă. 

Burns şi alţi oficiali americani au declarat public că nu văd nicio dovadă că Moscova se pregăteşte în mod activ să facă un astfel de pas, dar oficiali familiarizaţi cu informaţiile avertizează că riscul este poate cel mai mare de când a început invazia Rusiei în februarie. 

Marţi, Rusia a lasat în Ucraina peste 100 de rachete, în cel mai amplu atac de la invazia declanşată în 24 februarie.

 

Editor : G.M.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.