Un analist rus explică ce nu înțeleg occidentalii care cer Ucrainei să negocieze cu Vladimir Putin: „El nu controlează totul. Este invers”

0
27

Kamil Galeev, cercetătorul și analistul rus de la Wilson Center, explică într-o nouă serie de postări făcute pe Twitter ce nu înțeleg occidentalii care fac presiuni asupra Ucrainei să negocieze termeni de pace și să îi acorde concesii lui Vladimir Putin.

Vladimir PutinFoto: Gavriil Grigorov / AFP / Profimedia Images

„Cred că proponenții împăciuirii lui Putin nu înțeleg deloc motivele rușilor. Invazia rusească este motivată de îngrijorări legate de politicile pe plan intern. Atât timp cât ele rămân valide războiul nu se poate opri”, afirmă acesta.

Galeev amintește că primul deceniu al regimului lui Vladimir Putin a fost marcat de creșterea rapidă a prețurilor mondiale la petrol. Rusia a câștigat enorm de pe urma acestui lucru și nivelul de trai a crescut cu fiecare an.

Iar creșterea veniturilor și a standardelor de viață ale rușilor i-au consolidat legitimitatea lui Putin.

„Așadar, putinismul timpuriu a operat majoritar pe baza creșterii economice care i-a adus mai multă legitimitate lui Putin. Acesta nu a fost singurul mecanism de legitimizare a regimului (războaiele au jucat de asemenea un rol) însă obiectiv vorbind ele au fost o componentă mai importantă în mix”, explică Galeev.

Potrivit acestuia, rușii au atribuit creșterea nivelului de trai direct liderului de la Kremlin.

Declinul economic a schimbat regimul lui Vladimir Putin

Însă după 2011 acest lucru a început să nu mai funcționeze. În primul rând prețurile la petrol au încetat să crească, ceea ce a dus la oprirea „boom”-ului economic rusesc.

„În al doilea rând și mai important, Kremlinul a văzut că mecanismele de atribuire nu mai funcționează. Oamenii atribuie prosperitatea lor relativă grațiilor [lui Putin] dar au început să gândească tot mai puțin acest lucru începând cu 2011”, notează cercetătorul de la Wilson Center.

El spune că un punct de turnură simbolic pentru Putin a fost o luptă MMA ce a avut loc la Moscova în 2011 între rusul Aleksander Emelianenko și americanul Jeff Monson.

Putin a asistat la meci și imediat după ce Emelianenko a câștigat a luat microfonul să țină un discurs. El a fost huiduit de cei 22.000 de oameni prezenți și a trebuit să plece.

„Asta trebuie să fi durut: în primul rând Putin nu prea iese în public. Majoritatea aparițiilor sale în public sunt false”, subliniază Galeev, amintind că în majoritatea vizitelor el e însoțit de același grup de ofițeri ai serviciului său de protecție care sunt costumați în pescari, oameni care merg la biserică șamd.

„În al doilea rând, de ce a mers propriu-zis la luptă? Cel mai probabil a presupus că intelighenția putredă ar putea fi împotriva mea dar cel puțin audiența mea de bază, ‘bărbații adevărați’, îmi rămâne fidelă. Așadar trebuie să îi strâng în jurul meu”, afirmă Galeev, adăugând că, deși în teorie acest lucru sună bine, pentru Putin nu a funcționat în mod evident.

Iar începând cu 2011 combinația de componente pe care liderul de la Kremlin a început să se bazeze pentru legitimitate a început să se modifice rapid.

Rolul „boom”-ului economic ca sursă de legitimitate a intrat în declin în absența creșterii economice în timp ce rolul politicii externe a început să crească rapid, escaladarea devenind principala componentă a puterii afișate de Putin.

Ce nu înțeleg analiștii occidentali când vorbesc de Rusia

„Ceea ce mi se pare complet absurd când vine vorba de putinologie este că aceasta tinde să atribuie deciziile lui Putin îngrijorărilor legate de politica externă în timp ce ignoră aproape complet politicile domestice”, subliniază Kamil Galeev, adăugând că majoritatea analiștilor străini vorbesc doar de „geopolitică” și „geosecuritate” când analizează acțiunile președintelui rus.

„Nu mă înțelegeți greșit, nu e vorba că Putin ar fi un geniu malefic care controlează totul. Este invers. El urmează opinia publică dar nu în sensul a ceea ce oamenii spun explicit (nimănui nu-i pasă), ci în sensul de a ceea ce ei își doresc implicit. Iar oamenii [în Rusia] doresc război”, spune analistul de la Wilson Center, unul dintre cele mai cunoscute think tank-uri americane.

El mai afirmă că un Putin care pare pașnic și nu declanșează războaie pentru o perioadă prea lungă de timp ar fi privit de ruși ca slab și demn de râs, însă un Putin care „luptă cu NATO” este popular în mod autentic.

„Iar el vrea să fie popular. Prin urmare, el trebuie să lanseze războaie fiindcă asta își doresc oamenii și așa își doresc să îl vadă”, conchide Kamil Galeev.

Comentariile lui Galeev vin în contextul în care cotidianul american The Washington Post a scris recent, citând surse familiare cu discuțiile, că în privat administrația democrată a președintelui Joe Biden cere conducerii de la Kiev să fie deschisă față de ideea de a negocia cu Rusia din cauza „oboselii” față de război în Statele Unite.

Într-o analiză publicată săptămâna trecută, generalul australian Mick Ryan afirma că „oboseala” în Occident față de conflictul din Ucraina în contextul creșterii prețurilor la energie și a nivelurilor record ale inflației reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a Ucrainei.

Urmărește ultimele evoluții din a 257-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.