Clasat pe locul 4 la alegerile anulate din 24 noiembrie, George Simion este acum de departe pe primul loc în preferinţele electoratului român şi doar o catastrofă l-ar mai putea face să piardă calificarea în finala prezidenţială, afirmă sociologul Remus Ştefureac într-un interviu acordat News.ro. Cu 35-38% în sondaje şi tendinţă de creştere, liderul AUR are prima şansă de a câştiga Preşedinţia indiferent cu cine va intra în finală, mai evaluează directorul INSCOP.
Pentru al doilea loc în finală luptă, cu şanse egale, trei candidaţi: Nicuşor Dan, Crin Antonescu şi Victor Ponta. Fiecare dintre ei a fost afectat, în ultimele zile, de diverse scandaluri. Pe primarul Bucureştiului l-a lovit rebeliunea din USR şi susţinerea pe care i-a oferit-o partidul după ce s-a dezis se propria candidată Elena Lasconi. Pe fostul premier l-a torpilat puternic povestea cu inundaţiile provocate în 2014, când a primit cetăţenia sârbă pentru că a ales să inunde satele româneşti ca să salveze Belgradul. Pe candidatul alianţei PSD-PNL-UDMR îl afectează afacerea declaraţiei date la Securitate înainte de 1989.
Totuşi, cei trei se menţin umăr la umăr, oscilând între 16 şi 19%.
Remus Ştefureac afirmă că, într-o eventuală finală, capacitatea de a absorbi votanţi din alte bazine electorale este diferită la cei trei. Nicuşor Dan pare cel mai dezavantajat, pentru că în mediul rural şi urbanul mic nu e aproape deloc votat şi, în plus, votanţii PSD vor merge în proporţie de 90% cu Simion în turul II, dacă nu intră un candidat pe care-l percep ca fiind de la partidul lor – adică Ponta ori Antonescu.
Citiţi mai jos analiza făcută de sociologul Remus Ştefureac pentru News.ro:
„O jumătate dintre PSD-işti votează Ponta, cam o treime votează Antonescu, restul se distribuie în diverse direcţii. 30-40% din votanţii PNL votează Antonescu, 25% Nicuşor Dan. 80% din votanţii AUR îl votează pe Simion“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Ştefureac, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu.
Remus Ştefureac: Cu plăcere!
Matei Udrea: Există semne că s-ar mai putea repeta acum, în 4 mai, o surpriză de felul celei de astă-toamnă? E posibil ca un anonim venit de niciunde să crească în timpul rămas până la nivelul de a intra în turul II?
Remus Ştefureac: Nu, un anonim, nu. Dar un câştigător neaşteptat al alegerilor ar putea fi. Evident, ceea ce s-a întâmplat în noiembrie nu se poate repeta, însă pe de altă parte, dacă analizăm cel puţin datele de până acum – e adevărat, mai sunt două săptămâni până la alegeri şi încă două săptămâni până la turul II, care va decide, de fapt, viitorul preşedinte – constatăm că e o competiţie deschisă şi România s-ar putea trezi cu un preşedinţe-surpriză.
Matei Udrea: Dar să mai avem pe cineva care să urce de la 3% la 18%…
Remus Ştefureac: Nu este cazul. În acest moment, lucrurile sunt destul de clare: domnul Simion este sigur calificat în turul II, nu ştiu ce s-ar putea întâmpla, ce catastrofă total neaşteptată ar putea fi ca să invalideze această perspectivă. Domnul Simion are în acest moment un scor care se situează între 35 şi 40%. Va intra în turul II fără probleme. Cel puţin, asta este evaluarea mea. Şi pentru locul 2 avem trei candidaţi care sunt foarte apropiaţi, cu şanse egale. Însă în competiţia cu domnul Simion, lucrurile arată diferit de la candidat la candidat. Sigur, când vorbim de cei trei candidaţi mă refer la domnul Ponta, domnul Antonescu şi domnul Nicuşor Dan.
Matei Udrea: Înţeleg. Cine e pe trend crescător şi cine pe trend descrescător în sondaje, în acest moment, dacă ne uităm la ultima lună, să zicem?
Remus Ştefureac: E greu de spus dintr-un motiv simplu, cei trei sunt foarte apropiaţi în acest moment. Au crescut, au scăzut, au crescut… Când vorbim de creşteri şi scăderi, vorbim de diferenţe de unul-două, maxim trei – dar foarte rar trei – procente de la săptămână la săptămână. Având în vedere şi marja de eroare a sondajelor, de 3%, singurul lucru pe care-l putem remarca cu certitudine în acest moment este că cei trei candidaţi s-au apropiat unul de celălalt, acum sunt despărţiţi de unul-două procente. Practic, dacă luăm în considerare şi marja de de eroare, corect din punct de vedere ştiinţific e să spunem că fiecare are o şansă bună de a accede în turul II. În turul II, însă, lucrurile arată destul de complicat, apropo de surprizele despre care le pomeneaţi. Sigur, nu acel tip de surpriză, însă surprizele sunt surprize, orice-ar fi. Dar un alt tip de surpriză este posibil. Cel puţin dacă ne uităm la simulări de tur II… E adevărat, este încă devreme, haideţi să spunem că atmosfera, poate moralul electoratului, se va schimba după turul I. Evident că luăm acest lucru în considerare, însă dacă ne-am raporta strict la scenariile de acum, lucrurile arată destul de complicat şi din această perspectivă domnul Simion are măcar 50% şanse de deveni preşedintele României.
„Nu toţi cei trei contracandidaţi ai lui Simion au aceeaşi capacitate de a genera o coaliţie de votanţi din diverse zone. Nicuşor Dan are o problemă în a atrage votanţi în afara marilor oraşe. Plus că, în zona PSD, sprijinul pentru el e aproape inexistent. 9 din 10 votanţi PSD l-ar vota pe Simion şi nu pe Nicuşor Dan“
Matei Udrea: Deci, cel puţin 50% şanse pentru Simion!
Remus Ştefureac: Dintr-un motiv simplu, ca să mă explic, pentru că n-aş vrea să rămână undeva, în aer. De exemplu, dintre cei trei contracandidaţi, nu toţi au aceeaşi capacitate de a genera o coaliţie de votanţi din diverse zone pentru a-l concura pe domnul Simion cu succes. Să-i luăm pe rând: domnul Nicuşor Dan are în continuare o problemă în a atrage votanţi în afara Bucureştiului şi în afara marilor oraşe. Deci, are o problemă importantă în oraşele medii, în mediul rural, în oraşele mici, ceea ce reprezintă mai mult de 60% din masa electorală totală, unde nivelul de susţinere pentru domnia sa este încă foarte scăzut. Plus, în rândul alegătorilor partidelor, cel puţin în zona PSD, sprijinul este minimal, aproape inexistent. 9 din 10 votanţi PSD l-ar vota pe George Simion şi nu pe domnul Nicuşor Dan. Din acest punct de vedere, sigur că într-o finală, când deja în acest moment raportul e de peste 60% în favoarea domnului Simion, diferenţa pare destul de mare şi ridică o problemă. Repet, punem observaţia importantă că, odată intraţi în turul II, poate să apară o schimbare de atmosferă electorală, de mobilizare, de urgenţă naţională, dar în acelaşi timp trebuie să ne pregătim şi pentru un scenariu care ar fi extrem de complicat pentru ţară, pentru economie, pentru credibilitatea României, pentru modul în care investitorii se raportează la ţara noastră, şi anume un scenariu „George Simion preşedinte“. Dacă ne uităm la ceilalţi doi contracandidaţi, aceştia au o capacitate ceva mai extinsă de a genera acest tip de coaliţie de votanţi. Mă refer la domnul Ponta, care atrage un bazin destul de mare din votanţii PSD. Dintre votanţii USR, sigur, nu există simpatii nici pentru domnul Ponta, nici pentru domnul Simion, dar răul cel mai mare pentru votanţii USR, votanţii dreptei progresiste, este evident domnul Simion. Şi atunci, într-o astfel de situaţie, pentru a evita o catastrofă, domnul Ponta are o capacitate ceva mai extinsă de a genera acest tip de coaliţie. O concluzie similară putem să o tragem şi în cazul domnului Antonescu într-o asemenea finală. Repet, chiar dacă pare devreme, cred că e bine să discutăm despre aceste lucruri având nişte evaluări serioase în spate, pentru că riscăm apoi să ne trezim iarăşi cu sentimentul unor surprize strategice, când aceste surprize nu mai sunt neapărat atât de mari. Sau, cel puţin, există date care ar putea sugera un astfel de de scenariu. Încă o dată, trebuie să ţinem cont de toate rezervele pe care le-am menţionat şi sunt importante de precizat în ceea ce veţi expune dumneavoastră în interviu.
Matei Udrea: Interesantă analiza pe care aţi făcut-o. S-a observat în sondaje să-l fi afectat pe Ponta povestea cu inundaţiile?
Remus Ştefureac: Evident că a existat un recul! Aşa cum spuneam, fiecare dintre candidaţi variază. Unul-două procente, trei procente, mai recuperează unul-două. A existat un astfel de efect, la fel cum existat un efect şi asupra domnului Nicuşor Dan. În conflictul din USR s-a văzut o uşoară creştere a doamnei Lasconi şi o scădere a domnului Nicuşor Dan, mai ales din perspectiva asocierii mult prea puternice cu USR. Platforma de independent îl ajuta semnificativ mai mult. În acest context al scandalului din interiorul USR, al abandonării propriului candidat, domnul Nicuşor Dan s-a asociat prea puternic cu brandul unui partid care a luat doar 12% la alegerile parlamentare, şi-a limitat capacitatea, cel puţin până în acest moment. Nu spun că nu se pot schimba lucrurile în următoarele două săptămâni, dar până acum i-a afectat capacitatea de a atrage voturi şi din alte bazine electorale, nu doar din acel bazin USR care, repet, e la 12%, nu mai mult, lucru demonstrat la alegerile din 1 decembrie. Iar cu doamna Lasconi prezentă în continuare în cursă, evident că această perspectivă a pierderilor generate de scandalul USR se menţine asupra domnului Nicuşor Dan. În ceea ce-l priveşte pe domnul Crin Antonescu, e o evaluare doar parţială, pentru că şi subiectul în care a fost implicat, tema legată de declaraţii date înainte de 1989 fostei Securităţi, încă nu e suficient evaluată. Subiectul s-a dezvoltat mai degrabă spre finalul săptămânii trecute. A urmat perioada de Paşte, nu s-au mai făcut măsurători, acest subiect nu e încă suficient evaluat.
„Antonescu şi Ponta oscilează la 18-19%, Nicuşor Dan a coborât la 15-16%, Lasconi – 7-8%. Simion are 35-38%“
Matei Udrea: Aţi anticipat întrebările mele privind impactul scandalurilor în care au fost implicaţi şi ceilalţi candidaţi. V-aş întreba dacă mai are Lasconi vreo şansă să prindă turul II.
Remus Ştefureac: Singura chestiune, apropo de ce spuneaţi despre surprize, ne-surprize, poate aceasta să fie, să apară un element total neaşteptat. Nu-l văd în acest moment, dar doamna Lasconi se află pe un trend crescător evident în acest moment. Mai sunt 2 săptămâni, nu-mi dau seama în ce măsură domnia sa are suficiente resurse pentru a susţine o operaţiune bună de promovare. Scandalul determinat de excluderea domniei sale sau retragerea sprijinului de către USR a victimizat-o evident. Se află în creştere, însă vom urmări împreună în următoarele două săptămâni dacă acest trend crescător poate fi suficient de consistent. În acest moment, nu se observă acest lucru, dar n-aş vrea să mă hazardez pentru că, într-adevăr, electoratul României ne-a surprins în ultimele luni.
Matei Udrea: S-au făcut tot felul de speculaţii pe marginea sursei acestei creşteri a Elenei Lasconi. Unii au spus că a luat de la Nicuşor Dan, alţii că a luat de la candidaţii suveranişti. De unde ar proveni această creştere?
Remus Ştefureac: De fiecare dată când se fac astfel de speculaţii, ele vin dintr-o tabără politică şi evident că avantajează o tabără sau cealaltă tabără. De fiecare dată când un candidat creşte, nu creşte pe seama unui singur bazin electoral. Nu se întâmplă niciodată acest lucru! Ca să spunem în termeni foarte colocviali, Elena Lasconi „ciupeşte“ câte puţin de peste tot: şi din votanţii domnului Nicuşor Dan, pentru că altfel dânsul nu scădea de la aproximativ 19-20% la 15-16%, dar şi pe seama acelor măcar 6% în plus care au votat-o pe Elena Lasconi, comparativ cu voturile USR, la primul tur de astă-toamnă. Deci, votanţi dintr-o altă zonă care au rămas la domnia sa, dar parţial şi din această zonă suveranistă şi parţial din zona votanţilor care nu erau foarte atraşi de competiţia electorală, dar cumva s-au simţit solidari cu doamna Lasconi, cumva considerată o victimă a maşinaţiunilor, a jocurilor de putere din interiorul USR. Niciodată nu se întâmplă o distribuţie dintr-un bazin sau altul.
Matei Udrea: Antonescu şi Ponta în jurul căror cifre se învârt? Mi-aţi spus de Nicuşor Dan că a coborât la 15-16% şi de Simion că are aproape 40%. Dar ceilalţi?
Remus Ştefureac: Oscilează ambii în jurul cifrelor de 18-19%. Mai sunt şi 17%. Cam în această zonă. Acum, sigur că trebuie să luăm în considerare şi două tipuri de raportări: cei care au opţiuni, adică aleg un candidat atunci când sunt întrebaţi cu cine votează, şi cei care aleg un candidat şi declară în acest moment că sunt foarte siguri că merg la vot. Aici mai apar diferenţe de unul-două procente, în funcţie de cei care sunt ceva mai mobilizaţi.
Matei Udrea: Înţeleg. Lasconi cât are?
Remus Ştefureac: Doamna Lasconi a tot oscilat. Înainte de retragerea sprijinului pentru domnia sa, scorul său în măsurătorile noastre era în jurul de 5-6%. În medie, în ultima perioadă, a oscilat între 7-8%.
„AUR este în acest moment partidul care beneficiază de cea mai mare intenţie de vot, peste 30%, restul partidelor fiind sub 20%“
Matei Udrea: Rezultă din măsurătorile dumneavoastră dacă îl votează într-adevăr liberalii şi PSD-iştii pe Crin Antonescu?
Remus Ştefureac: În acest moment, aproximativ jumătate din votanţii PSD votează Victor Ponta, cam o treime votează Crin Antonescu, restul se mai şi distribuie, mai merg şi la domnul Simion. În ceea ce-l priveşte pe domnul Crin Antonescu, tocmai am spus că domnia are asigurată o parte importantă, de 30%-40% din votanţii PNL, dar un sfert din votanţii PNL votează Nicuşor Dan. Deci, lucrurile sunt foarte amestecate. Bazinele candidaţilor nu sunt deloc perfect suprapuse cu bazinele de partid cu o singură excepţie, cazul domnului Simion, unde peste 80% din votanţii AUR votează cu domnul Simion. Din acest punct de vedere, e necesară o precizare importantă, pentru că nu prea s-au mai publicat astfel de cifre, dar AUR este în acest moment partidul care beneficiază de cea mai mare intenţie de vot, peste 30%, restul partidelor fiind sub 20%.
Matei Udrea: Interesant. Reuşeşte Simion să capitalizeze electoratul lui Călin Georgescu?
Remus Ştefureac: Reuşeşte să capitalizeze destul de mult. Tocmai din acest motiv, cel puţin în ultima săptămână, mie îmi atrag atenţia cifrele domniei sale, care sunt în creştere. Apropo de tendinţe: da, domnul Simion este pe o tendinţă de creştere. Nu capitalizează, evident, tot electoratul, şi vă dau un exemplu foarte simplu: în perioada de dinainte să fie invalidată candidatura domnului Georgescu, noi l-am măsurat la un moment dat, în acelaşi calup de candidaţi, şi pe domnul Georgescu independent, şi pe George Simion din partea AUR. Împreună aveau un scor de peste 45%, spre 47 chiar. În acest moment, domnul Simion are un scor care oscilează, 35-37%, am văzut şi 38-39, se apropie de 40%. Deci, evident, nu capitalizează suma măsurată anterior, dar capitalizează într-adevăr destul de de mult, ceea ce deja ridică cu toată seriozitatea spre analiză, spre reflecţie până la urmă, acest scenariu în care domnul Simion devine un candidat redutabil de tur II. Cu toate consecinţele, repet, care sunt asupra României din punct de vedere politic, din punctul de vedere al politicii externe, din punctul de vedere al economiei, al prezenţei investitorilor şi al stabilităţii politice.
„Românii vor în imensa majoritate în Uniunea Europeană, însă vor ceva mai mult de la autorităţile naţionale şi o parte dintre ei şi-au pierdut încrederea în capacitatea leadership-ului partidelor mainstream de a negocia condiţii ceva mai bune“
Matei Udrea: Ştim că şi PSD-ul a reuşit de-a lungul timpului să-şi bage candidaţii în turul II, exceptând situaţia de astă-toamnă. Ne aducem aminte de acea poveste cu Ponta din 2014, care a luat 40% în turul I şi apoi a crescut foarte puţin în turul II. Aveţi elementele care să vă indice dacă Simion mai are de unde să crească în turul II? Şi dacă da, cam cât?
Remus Ştefureac: V-am dat acest exemplu care cred că merită luat în considerare. Şi luăm acest scenariu: dacă domnul Simion obţine un scor de aproximativ 35-40% în primul tur, fără a lua în considerare votanţii PSD care se duc în alte zone şi dacă în turul II votanţii PSD nu vor avea candidaţi, aceştia se vor îndrepta spre domnul Simion masiv! Ceea ce într-o competiţie, să spunem, cel puţin cu domnul Nicuşor Dan, evident că domnul Simion ar fi puternic avantajat. Şi domnul Crin Antonescu, chiar dacă este susţinut oficial de PSD, ar avea unele dificultăţi în a convinge tot electoratul PSD să-l voteze pe domnia sa şi nu pe domnul Simion. Dar principala problemă o văd în acea zonă, în acest moment. Deci, da, cred că acest risc trebuie luat în considerare cât se poate de serios. N-aş vrea să fac mici comentarii părtinitoare, însă poziţiile domnului Simion sunt destul de clare şi cel puţin în ceea ce priveşte orientarea geopolitică a României nu sunt de bun augur, mai ales dacă ne gândim la rezonanţa unora dintre mesajele sale cu agenda Rusiei, care este contrară, ostilă României şi ostilă inclusiv Republicii Moldova. Deci, din acest punct de vedere, sigur că avem o problemă serioasă şi nu analizăm încă suficient consecinţele asupra economiei, asupra fluxului de investiţii în România. Toate aceste aspecte, evident, n-au cum să nu genereze îngrijorare.
Matei Udrea: Ultima întrebare. Ştiu că dumneavoastră aţi făcut de-a lungul timpului sondaje care au arătat că majoritatea românilor vor în continuare să rămână în Uniunea Europeană şi NATO. Cum se explică acest aparent paradox, faptul că majoritatea românilor îşi doresc ca România să fie în structurile occidentale, dar, pe de altă parte, au această înclinaţie de a vota un candidat care în mod evident are o agendă eurosceptică, care se aliniază cu temele Rusiei?
Remus Ştefureac: E o întrebare foarte bună şi care pune cumva punctul pe „i“. Accentuează această disonanţă pe care însă o consider doar aparentă, pentru că în măsurătorile noastre – şi le-am şi publicat în urmă cu o săptămână, le puteţi găsi pe site-ul nostru (inscop.ro – n. red.) – am avut o succesiune de întrebări. Într-adevăr, avem aproape 90% dintre români care consideră că este în interesul naţional, exact această sintagmă, ca ţara să rămână membră a Uniunii Europene şi NATO. 90%! Pe de altă parte, avem 80% dintre români care spun că România trebuie să negocieze condiţii mai bune în interiorul Uniunii Europene. O postură mai bună, ceea ce înseamnă, de fapt, o atitudine critică a românilor faţă de modul în care au fost negociate interesele României, în care sunt apărate interesele României, modul în care sunt atrase fondurile europene, modul în care sunt cheltuite, modul în care România este respectată în interiorul Uniunii Europene, competenţa celor care reprezintă ţara. Toate aceste elemente sunt critici, de fapt, la adresa clasei politice, la adresa propriilor noştri actori politici. Şi, din acest punct de vedere, ne putem explica, poate, mai bine de ce o parte semnificativă a celor care doresc ca România să rămână în Uniunea Europeană şi nu văd interesul naţional în afara Uniunii Europene votează totuşi cu un candidat precum George Simion sau votau în 2024 cu un candidat precum Călin Georgescu. Aici trebuie să găsim cheia. Da, românii vor în imensa majoritate în Uniunea Europeană, însă vor ceva mai mult de la autorităţile naţionale şi o parte dintre ei şi-au pierdut încrederea în capacitatea leadership-ului partidelor mainstream de a negocia condiţii ceva mai bune. Un alt factor pe care cred că îl luăm insuficient în considerare este modul în care diverşii candidaţi se raportează la administraţia americană. Dincolo de interpretările care sunt şi în spaţiul românesc, de criticile la adresa preşedintelui Trump, o mare majoritate a românilor consideră că ţara trebuie să aibă o relaţie foarte apropiată cu Administraţia Trump care conduce acum SUA dintr-un motiv foarte simplu: securitatea ţării. Securitatea României depinde aproape exclusiv de prezenţa trupelor americane pe teritoriul României, mai ales în acest context atât de complicat, marcat de ofensiva Rusiei. Prin urmare, evident, conectarea foarte bună cu administraţia americană condusă în acest moment de preşedintele Donald Trump este valorizată de o mare parte a a votanţilor şi cred că ar putea să fie un factor în aceste alegeri.
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult pentru amabilitate!
Remus Ştefureac: Mulţumesc şi eu!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
