Manifestanţii au continuat să iasă în stradă sâmbătă, în Iran, sfidând o represiune tot mai severă din partea autorităţilor împotriva unei mişcări de protest în creştere, relatează The Guardian.
Oprirea internetului, impusă de autorităţi joi, i-a izolat în mare parte pe protestatari de restul lumii, însă videoclipurile care au reuşit să iasă din ţară arată că mii de oameni au demonstrat în Teheran în noaptea de vineri spre sâmbătă. Aceştia au scandat „Moarte lui Khamenei”, referindu-se la liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, şi „Trăiască şahul”.
Noi proteste au izbucnit sâmbătă seara târziu, oamenii adunându-se într-un cartier din nordul Teheranului, potrivit unui videoclip verificat de AFP.
A video recorded in the early hours of Saturday, January 10, shows violent clashes between Islamic Republic security forces and civilians in the city of Tabriz. The footage documents security forces shooting at people during the protests. Nationwide protests, continue for the… pic.twitter.com/Otm833W9TU
— Iran Human Rights (IHRNGO) (@IHRights) January 10, 2026
Înregistrările video arată artificii lansate deasupra pieţei Punak din Teheran, în timp ce demonstranţii băteau în oale şi scandau lozinci în sprijinul dinastiei Pahlavi, înlăturată după Revoluţia Islamică din 1979.
Mulţimi de protestatari au mărşăluit şi pe străzile oraşului Mashhad, în timp ce focuri ardeau în jurul lor – un gest de sfidare în oraşul natal al lui Khamenei, care i-a numit pe protestatari„vandali” şi a acuzat SUA că alimentează nemulţumirile.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat în mod repetat cu intervenţia în cazul în care autorităţile iraniene vor ucide protestatari, declaraţii care au stârnit reacţii furioase la Teheran. Vineri, el a spus că autorităţile iraniene sunt „în mare pericol”, adăugând: „Mai bine nu începeţi să trageţi, pentru că şi noi vom începe să tragem”.
Sâmbătă seară, Trump a declarat că SUA sunt „gata să ajute”, în contextul în care protestatarii se confruntă cu o represiune tot mai dură din partea autorităţilor Republicii Islamice.
„Iranul priveşte către LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris Trump într-o postare pe reţeaua sa socială Truth Social, fără a oferi detalii suplimentare.
Autorităţile au avertizat populaţia să nu participe la protestele de sâmbătă. Procurorul general al ţării, Mohammad Mahvadi Azad, a declarat că oricine va face acest lucru va fi considerat „duşman al lui Dumnezeu”, o acuzaţie pedepsită cu moartea. Televiziunea de stat a precizat ulterior că inclusiv cei care îi ajută pe protestatari ar putea fi acuzaţi în acest sens.
În ciuda represiunii, erau planificate noi proteste pentru weekend.
Reza Pahlavi, fiul aflat în exil al fostului şah al Iranului, i-a îndemnat pe protestatari să iasă în stradă sâmbătă şi duminică şi să preia controlul oraşelor lor. Pahlavi, devenit o figură tot mai populară în actualul val de proteste, le-a cerut oamenilor să arboreze steagul „leul şi soarele”, folosit înainte de 1979, în timpul domniei tatălui său.
„Scopul nostru nu mai este doar să ieşim în stradă. Scopul este să ne pregătim să preluăm centrele oraşelor şi să le menţinem sub control”, a spus el, promiţând că se va întoarce în Iran în curând.
Blocarea continuă a internetului şi a reţelelor de telefonie mobilă face dificilă estimarea dimensiunii protestelor de către presa internaţională. Acestea sunt cele mai mari demonstraţii din Iran din ultimii ani şi reprezintă o provocare serioasă pentru regim.
Totuşi, puţinele videoclipuri care au reuşit să iasă din ţară, precum şi mărturiile activiştilor care au reuşit să evite blocajul folosind sistemul de sateliţi Starlink, vorbesc despre protestatari furioşi şi o reacţie extrem de dură a poliţiei.
„Ne ridicăm pentru o revoluţie, dar avem nevoie de ajutor. Lunetişti au fost poziţionaţi în spatele zonei Tajrish Arg [un cartier bogat din Teheran]”, a declarat un protestatar din Teheran pentru The Guardian, prin mesaje text sporadice trimise via Starlink. Acesta a spus că mulţi oameni au fost împuşcaţi în diferite părţi ale oraşului, adăugând: „Am văzut sute de trupuri”.
The Guardian nu a putut verifica independent aceste afirmaţii, iar activiştii pentru drepturile omului au spus că verificarea încălcărilor raportate este dificilă.
Totuşi, un alt activist din Teheran a declarat că a văzut forţele de securitate trăgând cu muniţie reală asupra protestatarilor şi că numărul celor ucişi a fost „foarte mare”. Organizaţiile pentru drepturile omului au spus că acuzaţiile de brutalitate ale poliţiei sunt conforme cu mărturiile primite.
Human Rights Activist, cu sediul în SUA, a declarat că cel puţin 72 de persoane au fost ucise în violenţele legate de proteste şi peste 2.300 au fost reţinute. Atât grupurile pentru drepturile omului, cât şi autorităţile iraniene au documentat victime şi în rândul forţelor de securitate, autorităţile punând aceste pierderi pe seama unor sabotori susţinuţi din străinătate.
Câştigătoarea iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, a avertizat vineri că forţele de securitate s-ar putea pregăti să comită un „masacru sub acoperirea unei întreruperi totale a comunicaţiilor” şi a spus că a primit deja informaţii despre sute de persoane tratate pentru leziuni oculare într-un singur spital din Teheran.
Protestele au izbucnit pe 28 decembrie pe fondul deteriorării situaţiei economice, dar au evoluat rapid în scandări antiguvernamentale şi cereri de reformă politică.
Deşi Iranul a mai cunoscut proteste de amploare, analiştii spun că loviturile suferite de regim în urma războiului de 12 zile cu Israelul şi pierderea forţelor susţinute de Iran în regiune l-au făcut mai vulnerabil.
Autorităţile iraniene au devenit tot mai agresive în discursul lor, prezentând protestatarii drept infiltraţi şi susţinuţi de sabotori israelieni sau americani. Armata iraniană a promis, într-un comunicat de sâmbătă, că va dejuca „comploturile inamicului”, avertizând că subminarea securităţii ţării este o „linie roşie”.
Televiziunea de stat a încercat să transmită o aparenţă de normalitate, descriind protestele drept abateri minore într-o ţară altfel paşnică. Un prezentator TV le-a cerut părinţilor să-şi oprească copiii de la a protesta. „Dacă se întâmplă ceva, dacă cineva este rănit, dacă se trage un glonţ şi li se întâmplă ceva, să nu vă plângeţi”, a spus acesta.
Comunitatea internaţională s-a mobilizat în sprijinul protestatarilor, statele UE şi SUA publicând mesaje de susţinere. „Statele Unite sprijină oamenii curajoşi din Iran”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio pe platforma X, sâmbătă.
Autorităţile iraniene au încercat să facă diferenţa între protestatari „legitimi”, care exprimă nemulţumiri economice, şi „huligani” susţinuţi din străinătate, care încearcă să destabilizeze Iranul. Guvernul a spus că poartă dialog cu primii, însă organizaţiile pentru drepturile omului au descris o creştere a violenţei generalizate îndreptate împotriva protestatarilor.
Un videoclip verificat de organizaţia Iran Human Rights arată membri ai familiilor, vizibil afectaţi, căutând printre trupuri la spitalul Ghadir din Teheran. Organizaţia a spus că trupurile aparţineau protestatarilor ucişi de autorităţi.
Agenţia de presă Fars, apropiată de serviciile de securitate iraniene, a difuzat imagini cu ceea ce păreau a fi confesiuni forţate ale protestatarilor. Activiştii pentru drepturile omului au avertizat că astfel de confesiuni, care constituie ele însele o încălcare a drepturilor omului, sunt adesea folosite ca probe pentru execuţii în Iran.
Blocajul continuu al internetului a îngreunat documentarea atât a amplorii protestelor, cât şi a abuzurilor comise împotriva manifestanţilor, iar activiştii încearcă să găsească soluţii alternative. Aceştia au cerut presei internaţionale să continue să relateze despre situaţia din Iran, descriind o brutalitate în creştere.
„Vă rugăm să spuneţi clar că oamenii sunt ucişi cu muniţie reală”, a declarat un activist iranian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
