O instanţă federală din Statele Unite a ordonat vineri unei divizii a companiei Johnson & Johnson să plătească 1,64 miliarde de dolari guvernului american, după ce un juriu a găsit compania vinovată într-un proces intentat de foşti angajaţi sub legea denunţătorilor (whistleblower), privind promovarea ilegală a medicamentelor pentru HIV Prezista şi Intelence, transmite Reuters.
Judecătorul federal Zahid Quraishi, din Trenton, statul New Jersey, a decis ca divizia Janssen a companiei să achite 360 de milioane de dolari pentru încălcarea Legii federale privind revendicările false (False Claims Act), precum şi 1,28 miliarde de dolari în sancţiuni civile — echivalentul a 8.000 de dolari pentru fiecare dintre cele 159.574 de cereri false depuse către programe guvernamentale precum Medicare, Medicaid şi Programul de Asistenţă pentru Medicamente anti-HIV (ADAP).
Instanţa a anulat o compensaţie separată de 30 de milioane de dolari acordată anterior de juriu pentru încălcarea unor legi similare la nivel de stat, invocând lipsa de probe. Verdictul juriului fusese emis pe 13 iunie 2024, după un proces care a durat şase săptămâni.
Janssen a cerut un nou proces, argumentând că verdictul este viciat de lipsa dovezilor şi de instrucţiuni incorecte oferite juriului.
Johnson & Johnson, cu sediul în New Brunswick, New Jersey, a transmis că are încredere că verdictul va fi anulat în apel.
Reclamantele Jessica Penelow şi Christine Brancaccio, foste reprezentante de vânzări ale companiei, au acuzat Janssen că a promovat necorespunzător medicamentele Prezista şi Intelence pentru utilizări neaprobate (off-label). Acestea au susţinut că Janssen a prezentat în mod fals Prezista ca fiind „neutră pentru lipide”, adică fără impact asupra colesterolului sau trigliceridelor — afirmaţie neconformă cu eticheta aprobată de FDA. De asemenea, compania ar fi plătit medici pentru a promova aceste medicamente în cadrul unor cine şi evenimente de tip speaker, acţiuni considerate drept „comisioane mascate”.
Juriul a găsit compania vinovată pentru promovarea off-label, dar nu şi pentru acuzaţiile privind mita acordată medicilor.
În decizia sa de 35 de pagini, judecătorul Quraishi a concluzionat că există suficiente dovezi că promovarea off-label făcută de Janssen a fost un „factor semnificativ” în determinarea medicilor să depună cereri de rambursare la programele guvernamentale şi că era „previzibil” ca astfel de practici să ducă la cereri false.
Johnson & Johnson a respins această concluzie, afirmând: ”Promovarea de către Janssen a acestor medicamente salvatoare de vieţi a fost întotdeauna în concordanţă cu etichetele aprobate de FDA, iar reclamanţii nu au prezentat nicio dovadă că promovarea ar fi fost falsă, relevantă sau cauza cererilor false depuse.”
Cele 360 de milioane de dolari impuse ca despăgubiri triple reprezintă o prevedere comună în cadrul Legii False Claims, care permite denunţătorilor să acţioneze în numele guvernului şi să primească un procent din sumele recuperate.
Pete Marketos, avocatul celor două reclamante, a declarat că este recunoscător că instanţa a ţinut cont de ”anii de conduită flagrantă” a companiei în stabilirea penalităţii.
Cazul este înregistrat ca U.S. ex rel Penelow et al v. Janssen Products LP, la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul New Jersey, nr. 12-07758.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
