Până în 2027, Danemarca își va transfera până la 300 de deținuți străini într-un centru de detenție special din Kosovo, conform unui acord ratificat recent de autoritățile kosovare. Deținuții nu vor fi persoane condamnate pentru terorism sau crime de război, iar după executarea pedepselor, aceștia vor fi expulzați în țările de origine. În schimb, Copenhaga va plăti 200 de milioane de euro, o sumă de peste șase ori mai mare decât bugetul anual al Ministerului Justiției din Kosovo. Proiectul a stârnit îngrijorări în rândul localnicilor, al gardienilor de penitenciar și al mai multor ONG-uri, dar atrage tot mai mult interes din partea altor state europene care se confruntă cu problema supraaglomerării în închisori, relatează AFP, citată de News.ro.

Danemarca plătește, Kosovo primește

Acordul, semnat în 2022 şi ratificat de deputaţii kosovari în 2024, prevede primirea a până la 300 de deţinuţi străini condamnaţi în Danemarca. Niciunul dintre aceştia nu trebuie să fi fost condamnat pentru terorism sau crime de război, să sufere de boli mintale sau de o boală incurabilă, iar după ce îşi vor ispăşi pedeapsa în Kosovo, vor fi trimişi înapoi în ţara lor de origine.

În schimb, Danemarca va plăti 200 de milioane de euro – de peste şase ori bugetul anual al Ministerului Justiţiei din Kosovo.

Deţinuţii vor fi încarceraţi într-un centru care le va fi dedicat în întregime, la periferia localităţii Pasjak, la aproximativ 50 de kilometri sud de capitala Pristina, unde lucrările vor începe în curând.

De la şoseaua principală, drumul îngust care duce la centrul de detenţie împarte satul în două, lăsând aproximativ 1.500 dintre locuitorii săi pe o parte, în timp ce şcoala, moscheea şi cimitirul se află pe cealaltă parte, aproape de închisoare, care este înconjurată de sârmă ghimpată şi de posturi înalte de observaţie.

Nemulțumiri în rândul populației

„Nu ştim pe cine vor aduce sau dacă vor reprezenta o ameninţare pentru sat”, spune Zeke Zeka, un fermier în vârstă de 57 de ani care deţine funcţia de primar.

„Dacă ar fi buni, Danemarca i-ar păstra şi nu i-ar transfera” în afara teritoriului său, crede el.

Soţia sa, Hasime, în vârstă de 57 de ani, regretă că în apropierea locuinței sale există o închisoare, dar spune că nu poate face nimic în privinţa asta.

„Nu ni s-a cerut (părerea)”, spune ea.

Îndoielile s-au răspândit chiar în interiorul închisorii, unde gardienii se simt discriminaţi.

„Vom continua să lucrăm pentru acelaşi salariu, dar în cadrul unui sistem danez, care este mai exigent şi are unele dintre cele mai stricte standarde din Europa”, a explicat unul dintre ei pentru AFP, în timpul unei vizite la închisoare.

Regim danez, dar în Kosovo

Potrivit acordului, Kosovo „trebuie să facă ajustările necesare la instalaţiile penitenciare pentru a se asigura că acestea îndeplinesc cerinţele statului de origine”, Danemarca, notează Ismaïl Dibrani, directorul serviciilor penitenciare din Kosovo.

„Bineînţeles, amenajarea va fi adaptată la sistemul penitenciar danez”, adaugă Dibrani. El spune că vor exista „ateliere în care deţinuţii vor putea lucra în tipografie, modă, design etc.”

De partea daneză, guvernul a numit în aprilie un înalt funcţionar public, Mads Beyer, pentru a co-gestiona închisoarea, în cooperare cu autorităţile locale. Sarcina sa, a confirmat el pentru AFP, va fi de „a se asigura că deţinuţii îşi execută pedepsele în conformitate cu normele daneze şi în condiţii comparabile cu cele care se aplică în închisorile daneze”.

Modelul stârnește interes la nivel european

Deşi Comitetul ONU împotriva torturii şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest proiect, la fel ca şi Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante, precum şi mai multe ONG-uri, exemplul kosovar prezintă un mare interes în Europa.

Relocarea deţinuţilor este un subiect care „nu este tabu”, a declarat recent preşedintele francez Emmanuel Macron, iar marţi, Suedia şi-a anunţat intenţia de a închiria locuri de detenţie în Estonia.

„Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene care se confruntă cu supraaglomerarea închisorilor, noi avem o capacitate suficientă”, insistă Dibrani.

„Capacitatea închisorilor noastre este astăzi de 2.800 de locuri, în timp ce în prezent avem aproximativ 1.800 de deţinuţi”, a explicat el.

„După semnarea acordului, am primit numeroase cereri din partea ţărilor europene pentru sume uriaşe de bani. Dar nu am discutat încă despre asta”, a mai spus oficialul.

Citește și: Suedia închiriază o închisoare din Estonia pentru a trimite deținuți

Editor : Ș.A.

Share.
Exit mobile version