Curtea Constituțională a României discută, pe 5 noiembrie, sesizarea AUR la legea care îi obligă pe deputați și senatori să publice în Registrul unic al transparenței intereselor – RUTI întâlnirile pe care le au cu terțe persoane cu privire la modificarea sau completarea unor inițiative legislative.
Actul normativ adoptat pe 30 septembrie de plenul reunit al Parlamentului și modifică și completează articolul 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor. Proiectul a fost adoptat cu 236 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 105 abțineri.
Astfel,vor fi înscrise în RUTI întâlnirile despre inițiativele legislative între deputați, senatori și terțe persoane desfășurate în Parlamentului, în birourilor parlamentare din circumscripții, precum și în orice alt loc prestabilit de părți, în format fizic sau online. Propunerea de lege are ca inițiatori 16 parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.
„Deputații și senatorii au obligația menținerii unui dialog deschis și echitabil cu cetățenii, respectiv cu persoanele terțe, pe problemele care îi interesează și care rezultă din asumarea și exercitarea mandatului de parlamentar. Transparența cadrului de colaborare dintre senatori și deputați, pe de o parte, și persoanele terțe, pe de altă parte, în demersul democratic de influențare a procesului legislativ se realizează prin intermediul Registrului unic al transparenței intereselor la Parlament (RUTI)”, prevede legea.
RUTI la Parlament este o platformă publică, accesibilă online, prin intermediul căreia deputații și senatorii își publică întâlnirile cu terțe persoane care își manifestă, din proprie inițiativă, interesul pentru o inițiativă legislativă aflată în procedură parlamentară, stipulează textul adoptat.
Ce înseamnă persoanele terțe
Actul normativ definește persoanele terțe: orice reprezentant mandatat al unei societăți înființate conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale, societate cu obiect de activitate advocacy, societate cu obiect de activitate public affairs, asociație, fundație, federație, organizație sindicală, organizație patronală sau cameră de comerț care are un interes pentru o inițiativă legislativă aflată în procedură parlamentară.
Deputații și senatorii au obligația de a se înregistra în RUTI prin crearea unui cont, prin intermediul secretarului general al Camerei Deputaților, respectiv al secretarului general al Senatului.
Persoanele terțe au obligația înregistrării în RUTI prin crearea unui cont și completarea tuturor informațiilor solicitate în formularul de înscriere. Datele înscrise se vor actualiza anual și ori de câte ori este necesar.
Neactualizarea datelor atrage eliminarea persoanelor terțe din RUTI.
Înregistrarea în RUTI a unei persoane terțe este realizată cu cel puțin trei zile anterior solicitării oficiale de desfășurare a unei întâlniri cu deputații și senatorii.
„Deputații și senatorii desfășoară întâlnirile privind influențarea procesului legislativ doar cu persoane terțe înregistrate în RUTI”, prevede actul normativ.
Parlamentarii trebuie să publice în RUTI, cu 48 de ore înainte, întâlnirile
Parlamentarii au obligația de a publica întâlnirile cu persoanele terțe cu cel puțin 48 de ore înaintea desfășurării acestora.
În cazul întâlnirilor desfășurate fără o planificare prealabilă, deputații și senatorii au obligația de a publica informații în RUTI în termen de 48 de ore de la finalizarea acestora.
Informațiile publicate în RUTI vor cuprinde:
- numele persoanelor și denumirea entităților reprezentate;
- data și locul întâlnirii;
- descrierea scopului întâlnirii.
Secretarul general al Camerei Deputaților și secretarul general al Senatului administrează, pentru fiecare Cameră legislativă, platforma RUTI, platformă gestionată de Secretariatul General al Guvernului, conform legislației în vigoare.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului vor aproba un ghid de utilizare al platformei RUTI.
Secretarul general al Camerei Deputaților și secretarul general al Senatului elaborează și publică un raport anual privind funcționarea RUTI în cursul anului precedent care va cuprinde informații și date statistice, stipulează legea.
Nerespectarea prevederilor privind publicarea va atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la articolul 52 litera e) – avertisment scris pentru senator sau deputat, conform procedurii prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților, de Regulamentul Senatului sau de prevederile prezentei legi.
Recomandările OCDE privind transparența
Inițiatorii proiectului invocă, în expunerea de motive, recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind transparența. La OCDE vrea să adere și România.
„Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prin Recomandările privind Transparența şi Integritatea în influențarea deciziilor publice, propune statelor care vor să adere, un set de principii privind transparența în interacțiunile dintre decidenți şi persoane terte, într-o societate democratică:
«stabilește principii privind transparența și integritatea publică în cadrul interacțiunilor dintre guvern și actorii implicați în activități de lobby și influență în sistemele democratice și oferă orientări cu privire la modul în care guvernele pot limita influența nejustificată asupra politicilor publice și pot crește echitatea participării părților interesate, prin crearea sau consolidarea unui sistem coerent, cuprinzător, eficient și aplicabil de transparență și integritate în procesele de luare a deciziilor publice, asigurând totodată implementarea și respectarea efectivă a acestuia».
OCDE insistă asupra transparenței, atât din partea decidenților cât şi din partea companiilor/organizațiilor nonguvernamentale care urmăresc influențarea deciziilor/politicilor publice iar România participă în acest demers”, arată inițiatorii propunerii legislative, în expunerea de motive.
Kelemen Hunor a criticat proiectul: „Nu are nicio legătură cu realitatea”
Pe 30 septembrie, în plenul reunit în care a fost adoptat proiectul, mai mulți parlamentari au criticat prevederi din această propunere legislativă, scrie Agerpres.
Deputatul PSD Mihai Ghigiu a propus chiar retrimiterea lui la comisie, însă propunerea a fost respinsă și, în final, actul normativ a fost adoptat.
Deputatul UDMR Kelemen Hunor a susținut că proiectul este „superficial, inaplicabil și nu are nicio legătură cu realitatea”.
„Susținem aderarea la OCDE. Dincolo de a susține aderarea, acest proiect este superficial, inaplicabil și nu are nicio legătură cu realitatea. Asta nu înseamnă că nu susținem transparența totală față de actul legislativ. Lipsesc definițiile din acest proiect de lege, dacă definițiile nu sunt corecte, precise, orice lege lasă loc de interpretare. Nu este bine definit ce înseamnă întâlnirile online, este o ambiguitate și nu va trece mult timp până cineva va fi încadrat în abuz de serviciu’, a afirmat Kelemen Hunor.
Deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a invocat neclarități în definiția persoanelor terțe, considerând că proiectul încalcă toate normele constituționale.
„Registrul transparenței va crește calitatea politicilor publice”
Pe de altă parte, deputatul PSD Mihai Ghigiu a fost de părere că proiectul „standardizează interacțiunile dintre decidenți și persoanele juridice mandatate pentru a asigura transparența și reprezentarea tuturor celor interesați la procesul legislativ”. „Registrul va crește calitatea politicilor publice”, a arătat el.
Deputatul PNL Fănică Ciobotaru a declarat, la rândul său, că forma proiectului este una ‘acceptabilă și bună’ pentru obiectivul de a atinge jalonul de aderare la OCDE.
Senatorul USR Violeta Alexandru a spus că proiectul este despre „transparența și accesul tuturor celor care vor, prin mijloace democratice, să prezinte un punct de vedere parlamentarilor”.
„Informațiile vor fi afișate și am toată încrederea că nu aveți de ce să vă temeți. Nu cred că este o problemă câtă vreme acceptăm reguli de transparență în Parlamentul României”, le-a transmis ea parlamentarilor care au ridicat obiecții asupra proiectului.
Editor : Ana Petrescu
