Liberalizarea preţurilor la gaze naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, va aduce facturi mai mari pentru consumatori, estimează Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Preşedintele organizaţiei, Laurenţiu Urluescu, a declarat într-o întâlnire cu presa că, odată cu încheierea schemei de plafonare prevăzute de OUG 6/2025, preţurile vor reveni la nivelul pieţei, ceea ce va însemna o scumpire de cel puţin 5% pentru gospodării.

Urluescu a explicat că furnizorii achiziţionează în prezent gazul destinat populaţiei şi sistemelor de termoficare la aproximativ 120 lei/MWh, la care se adaugă circa 30 lei/MWh costuri de înmagazinare. Odată cu liberalizarea, preţul ar urma să revină la nivelul pieţei angro, în prezent în jur de 170 lei/MWh.

Această diferenţă se va reflecta în facturile consumatorilor casnici. „Ne aşteptăm ca de la 1 aprilie 2026 să mergem la preţul pieţei (…) în factura finală se va regăsi o creştere de cel puţin 5%”, a spus preşedintele AFEER.

Pentru un apartament cu centrală, factura lunară într-o perioadă de iarnă ar creşte de la aproximativ 400 lei la 420 lei.

Plafonarea se încheie pe 31 martie 2026

Schema de plafonare a preţului la gaze naturale, introdusă în perioada pandemiei şi prelungită prin OUG 6/2025, expiră la finalul lunii martie 2026.

După această dată, preţul final va fi cel stabilit în contractele de furnizare, dependente de evoluţia pieţei.

AFEER consideră că, pentru a diminua impactul asupra consumatorilor vulnerabili, statul ar trebui să introducă vouchere sau mecanisme similare de sprijin şi să stimuleze lichiditatea pe piaţa angro de gaze.

Urluescu a atras atenţia că sectorul energetic a generat pentru stat venituri considerabile în ultimii ani. Conform calculelor AFEER, în perioada 2022–2024, bugetul statului ar fi fost alimentat cu aproximativ 80 de miliarde de lei prin:

-creşterea bazei de calcul pentru TVA,

-dividende,

-supraimpozitarea producţiei şi a activităţilor de trading,

-contribuţia de solidaritate.

Defalcat, statul ar fi încasat 46,3 miliarde lei în 2022, 21,3 miliarde lei în 2023 şi aproximativ 12,1 miliarde lei în 2024.

Datorii de 7 miliarde de lei către furnizori

În acelaşi timp, statul ar avea întârzieri semnificative în decontarea schemelor de sprijin pentru consumatori. Furnizorii de energie şi gaze ar avea de recuperat aproximativ 7 miliarde de lei, sume rezultate din diferenţa dintre preţurile plafonate şi cele reale din contractele de furnizare.

„Ultima lună complet verificată este ianuarie 2024. Nedecontat până acum ar fi undeva la 7 miliarde de lei”, a precizat Urluescu, adăugând că o parte dintre sume sunt încă în curs de confirmare.

Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, valoarea totală a schemelor de plafonare s-ar ridica la 30 de miliarde de lei, dintre care circa 23 de miliarde au fost deja achitate furnizorilor.

Regularizarea sumelor aferente OUG 27 şi OUG 6 poate avea loc până în decembrie 2026, după această dată nu vor mai putea fi făcute ajustări.

Cum a evoluat piaţa energiei în ultimul deceniu

Piaţa de energie electrică din România a trecut printr-o serie de liberalizări:

1 ianuarie 2014 – consumatorii non-casnici trec exclusiv pe piaţa concurenţială.

1 ianuarie 2018 – liberalizarea preţului pentru consumatorii casnici.

1 ianuarie 2021 – o nouă etapă de consolidare a pieţei libere.

octombrie 2021 – adoptarea OUG 118/2021 privind plafonarea şi compensarea facturilor la energie şi gaze.

2021–2025 – statul acoperă prin subvenţii o parte din factura consumatorilor, sumele fiind recuperate ulterior de furnizori.

1 iulie 2025 – eliminarea subvenţiei generalizate; consumatorii plătesc integral costul energiei, cu excepţia celor vulnerabili.

Odată cu liberalizarea preţurilor la gaze din aprilie 2026, consumatorii se vor confrunta cu facturi mai mari, influenţate direct de evoluţia pieţei.

În lipsa unor noi forme de sprijin, impactul va fi resimţit în special de gospodăriile cu venituri reduse.

Furnizorii au avertizat că predictibilitatea şi stabilitatea pieţei depind atât de soluţiile de sprijin social, cât şi de reglarea datoriilor acumulate de stat faţă de companii.

CITEȘTE ȘI: De ce plătim mai mult decât consumăm. Cum se împarte, de fapt, fiecare factură la electricitate și gaze

Editor : A.D.

Share.
Exit mobile version