Liderii europeni analizează un plan de securitate pentru Ucraina care ar obliga aliații să decidă în 24 de ore dacă oferă sprijin militar în cazul unui atac rusesc. Propunerea, promovată de premierul italian Giorgia Meloni, este comparată cu clauza de apărare colectivă a NATO, dar nu presupune aderarea Kievului la alianță, potrivit Bloomberg, citată de News.ro. 

Planul italian recunoaşte că aderarea Ucrainei la NATO nu este posibilă, dar ar oferi un mecanism de asistenţă colectivă considerat cea mai bună opţiune, potrivit unor persoane familiarizate cu deliberările.

Deşi opţiunea unui „NATO light” ar fi cu mult sub angajamentul de apărare colectivă prevăzut la articolul 5 al Cartei NATO, aceasta ar obliga ţările care au semnat acorduri bilaterale cu Ucraina să se consulte rapid pentru a decide asupra unui răspuns în caz de atac, au declarat aceleași surse.

Opţiunile ar include furnizarea de sprijin rapid şi susţinut pentru apărarea Kievului, asistenţă economică, consolidarea armatei ucrainene, precum şi impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, au afirmat sursele.

Nu a fost clar imediat dacă planul ar implica şi trimiterea de trupe în Ucraina de către ţări europene individuale, menţionează Bloomberg.

După întâlnirea de luni de la Casa Albă, oficialii europeni au început să elaboreze garanţii de securitate, inclusiv un plan de trimitere a trupelor franceze şi britanice în Ucraina, ca parte a unui potenţial acord de pace. Trump a exclus trimiterea de soldaţi americani, dar a spus că SUA ar putea oferi sprijin aerian.

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat miercuri pentru La Repubblica că ideea lui Meloni „este că NATO – ca alianţă defensivă – ar putea asigura protecţia unei ţări străine precum Ucraina. Alternativ, fiecare ţară ar putea să se angajeze să facă acest lucru. În cele din urmă, se va alege cel mai bun mecanism. Cu siguranţă, cu NATO, ar fi garantată o forţă de descurajare superioară”, a explicat Crosetto.

Meloni, văzută de Trump ca un „mare lider”

Meloni a fost primul lider care a propus ca Ucraina să beneficieze de aceleaşi garanţii de securitate ale NATO fără a deveni membru efectiv, o combinaţie ce i-a lăsat perplecşi pe unii diplomaţi aliaţi. În martie, ea a declarat că aceasta ar fi o soluţie mai durabilă decât trimiterea de trupe pe teren.

Articolul 5, piatra de temelie a NATO, prevede protecţia reciprocă în cazul unui atac asupra oricărui membru al pactului atlantic.

Rusia s-a opus ferm aderării Ucrainei la NATO şi a susţinut că această perspectivă este unul dintre motivele pentru care a declanşat invazia pe scară largă în 2022.

Meloni – care conduce al patrulea guvern cu cea mai lungă durată de mandat din Italia şi este o aliată de lungă durată a lui Zelenski – s-a angajat de câteva luni într-un exerciţiu de echilibru: să obţină sprijinul lui Trump, menţinând în acelaşi timp susţinerea pentru Kiev, şi s-a prezentat drept „punte de legătură” între cele două maluri ale Atlanticului.

Deşi Meloni şi apropiaţii săi au fost iniţial consternaţi în privat de schimbările bruște ale lui Trump în politica externă, relaţia s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimele luni, potrivit Bloomberg.

„A servit acolo o perioadă lungă de timp în comparaţie cu alţii, ei nu rezistă foarte mult, tu ai rezistat mult timp, vei rămâne acolo mult timp”, a complimentat-o Trump luni, la Washington, prezentând-o pe Meloni ca „un mare lider şi o sursă de inspiraţie”.

„Mă bucur că vom începe de la o propunere, care este, să spunem, după modelul articolului 5 şi care a fost italiană la început. Suntem întotdeauna gata să prezentăm propunerile noastre pentru pace, pentru dialog – este ceva ce trebuie să construim împreună”, a spus Giorgia Meloni.

Editor : Ș.A.

Share.
Exit mobile version