Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a eliberat sâmbătă 123 de deţinuţi politici, printre care laureatul Premiului Nobel pentru Pace Ales Bialiaţki şi figura importantă a opoziţiei Maria Kolesnikova, în cadrul unui acord negociat de un trimis al preşedintelui american Donald Trump. SUA au acceptat în schimb să ridice sancţiunile asupra potasei produse în Belarus, un component cheie al îngrăşămintelor, fosta republică sovietică fiind unul dintre principalii producători mondiali. Eliberarea deţinuţilor a fost de departe cea mai importantă acţiune întreprinsă de Lukaşenko de când administraţia Trump a deschis dialogul în acest an cu veteranul lider autoritar, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie Reuters.
Guvernele occidentale l-au evitat anterior pe Lukaşenko din cauza reprimării disidenţei şi a sprijinului acordat războiului Rusiei în Ucraina.
Trimisul lui Trump, John Coale, a declarat pentru Reuters că aproximativ 1.000 de deţinuţi politici rămaşi în Belarus ar putea fi eliberaţi în lunile următoare. „Sperăm într-un singur grup mare”, a menţionat el.
„Cred că este mai mult decât posibil să facem asta, cred că este probabil. Suntem pe drumul cel bun, impulsul există”, a adăugat John Coale.
Dacă nu ar mai rămâne prizonieri politici, majoritatea sancţiunilor ar putea fi eliminate. „Cred că este un schimb echitabil”, a menţionat Coale.
BIALIAŢKI A SOSIT ÎN LITUANIA: „LUPTA NOASTRĂ CONTINUĂ”
Nouă dintre deţinuţii eliberaţi au părăsit Belarusul cu destinaţia Lituania, iar 114 au fost duşi în Ucraina, au declarat oficialii.
Bialiaţki, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, este un activist pentru drepturile omului care a luptat ani de zile în numele deţinuţilor politici înainte de a deveni el însuşi unul. Se afla în închisoare din iulie 2021.
Vizibil îmbătrânit de când a fost văzut ultima dată în public, el a zâmbit larg în timp ce o îmbrăţişa pe lidera opoziţiei din exil Sviatlana Ţihanouskaia la sosirea la Ambasada SUA în Lituania.
Bialiaţki a declarat pentru Reuters că a petrecut noaptea precedentă într-o celulă de închisoare, într-o cameră cu aproape 40 de persoane şi că încă se obişnuieşte încă cu ideea de a fi liber. El a spus că obiectivele luptei pentru drepturile omului pentru care el şi colegii săi activişti au câştigat premiul Nobel nu au fost încă realizate. „Mii de oameni au fost şi continuă să fie închişi… Aşadar, lupta noastră continuă”, a spus el în primele sale declaraţii publice după cei trei ani de când a câştigat premiul.
Comitetul Nobel norvegian şi-a exprimat, la rândul său, „profunda uşurare şi bucuria sinceră” pentru eliberarea disidentului.
CITEȘTE ȘI Ales Bialiaţki, care a câştigat premiul Nobel în timp ce se afla încarcerat, a fost eliberat din închisoarea din Belarus – VIDEO
MARIA KOLESNIKOVA, AŞTEPTATĂ ÎN UCRAINA
Maria Kolesnikova, lider al protestelor de masă împotriva lui Lukaşenko în 2020, s-a numărat printre grupul numeros transportat cu autobuzul în Ucraina.
„Desigur, este în primul rând un sentiment de fericire incredibilă: să-i vezi cu ochii tăi pe cei dragi, să-i îmbrăţişezi şi să înţelegi că acum suntem cu toţii oameni liberi. Este o mare bucurie să văd primul meu apus de soare liber”, a spus ea într-un videoclip publicat de canalul ucrainean de Telegram Hociu Jit. Acesta o arătă îmbrăţişându-l pe Viktor Babarika, un politician din opoziţie arestat în 2020 în timp ce se pregătea să candideze împotriva lui Lukaşenko la alegeri. Babarika a spus că fiul său Eduard se află încă în închisoare în Belarus.
Taţiana Homici, sora Mariei Kolesnikova, a declarat pentru Reuters că era îngrijorată că aceasta ar putea refuza să părăsească Belarusul şi era pregătită să încerce să o convingă.
„Abia aştept să o îmbrăţişez pe Maria… ultimii cinci ani au fost foarte grei pentru noi, dar acum am vorbit cu ea (la telefon) şi simt că aceşti cinci ani nu au existat”, a spus ea.
DIPLOMATIA SUA VIZEAZĂ DECUPLAREA LUI LUKAŞENKO DE PUTIN
Oficialii americani au declarat pentru Reuters că dialogul cu Lukaşenko face parte dintr-un efort de a-l îndepărta de influenţa lui Putin, cel puţin într-o anumită măsură – un efort pe care opoziţia din Belarus, până acum, l-a privit cu extrem de mult scepticism.
SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni ample asupra Belarusului după ce Minskul a lansat o represiune violentă asupra protestatarilor în urma alegerilor contestate din 2020, închizând aproape toţi oponenţii lui Lukaşenko care nu au fugit în străinătate.
Sancţiunile au fost înăsprite după ce Lukaşenko a permis ca Belarusul să servească drept bază pentru invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Opoziţia belarusă exilată şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Trump şi a declarat că faptul că Lukaşenko a acceptat să elibereze deţinuţii în schimbul concesiilor privind potasa este o dovadă a eficacităţii sancţiunilor.
Opoziţia a afirmat în mod constant că ei consideră demersul lui Trump faţă de Lukaşenko ca fiind un efort umanitar, dar că sancţiunile UE ar trebui să rămână în vigoare.
„Sancţiunile SUA vizează oamenii. Sancţiunile UE vizează schimbarea sistemică – oprirea războiului, facilitarea tranziţiei democratice şi asigurarea responsabilităţii. Aceste abordări nu se contrazic, ci se completează reciproc”, a declarat liderul opoziţiei din exil, Sviatlana Ţihanouskaia.
Lukaşenko a negat anterior existenţa deţinuţilor politici în Belarus şi i-a descris pe cei în cauză ca fiind „bandiţi”. În august, el a întrebat de ce ar trebui să elibereze persoane pe care le consideră oponenţi ai statului şi care ar putea „porni din nou războiul împotriva noastră”.
Trump s-a referit la Lukaşenko ca fiind „preşedintele foarte respectat al Belarusului”, o descriere ce deranjează opoziţia, care îl consideră un dictator. El l-a îndemnat să elibereze până la 1.300 sau 1.400 de deţinuţi pe care Trump i-a descris ca fiind „ostatici”.
„Statele Unite sunt pregătite pentru un angajament suplimentar cu Belarus care să promoveze interesele SUA şi vor continua eforturile diplomatice pentru eliberarea deţinuţilor politici rămaşi în Belarus”, a promis Ambasada SUA în Lituania.
Grupul belarus pentru drepturile omului Viasna – care este desemnat de Minsk ca organizaţie extremistă – a estimat numărul deţinuţilor politici la 1.227 în ajunul eliberărilor de sâmbătă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
