Președintele francez Emmanuel Macron îl va presa pe omologul său chinez Xi Jinping să-şi folosească influenţa asupra Rusiei pentru a contribui la soluţionarea războiului din Ucraina, în timpul turneului european al liderului chinez de la începutul lunii mai. Potrivit analiștilor însă, nu există prea multe speranţe de progres, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele chinez urmează să aterizeze duminică la Paris şi va vizita apoi Serbia şi Ungaria.
Crize internaţionale, probleme comerciale, climă şi chiar schimburi culturale: există numeroase probleme asupra cărora Parisul „intenţionează să consolideze dialogul la cel mai înalt nivel” cu a doua economie a lumii. Cu toate acestea, problema cheie va fi „să reţinem că pentru Europa primul subiect cu China este poziţia sa faţă de Ucraina”, potrivit Parisului.
„Nu este în interesul Chinei astăzi să aibă o Rusie care să destabilizeze ordinea internaţională (…) Prin urmare, trebuie să lucrăm cu China pentru a construi pacea”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu recent pentru The Economist.
În aprilie, cancelarul german Olaf Scholz i-a cerut lui Xi Jinping să acţioneze pentru o „pace justă”.
Un demers sortit eşecului
Aceasta a fost de altfel „prioritatea asumată şi oficială” a lui Emmanuel Macron în timpul vizitei sale în China în urmă cu un an, aminteşte pentru AFP Marc Julienne, directorul centrului asiatic al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (Ifri). „Ideea a fost să convingem China să (…) îl facă pe (preşedintele rus) Vladimir Putin să asculte de raţiune. A fost un demers sortit eşecului”, adaugă el.
„Franţa şi Uniunea Europeană se aşteaptă ca el să-şi folosească influenţa asupra Rusiei, dar Xi Jinping nu are nimic de oferit cu privire la Ucraina”, apreciază un fost diplomat european.
„Cu privire la Ucraina, China nu a făcut nimic”, notează Julienne, cu excepţia propunerii din februarie 2023 a unui text de 12 puncte pentru „căutarea unei soluţii politice a crizei ucrainene”, care a eşuat.
China îşi proclamă neutralitatea şi nu a condamnat niciodată invazia rusă din Ucraina.
Beijingul este totuşi acuzat de Washington că acordă un ajutor crucial Moscovei, fiind pentru aceasta, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken, cel mai important furnizor de maşini-unelte, microelectronice, semiconductori explozivi, care sunt esenţiali pentru fabricarea rachetelor, şi muniţii, precum şi alte componente cu dublă utilizare pe care Rusia le foloseşte pentru a-şi consolida industria de apărare.
Beijingul respinge acuzaţiile, pretinzând că respectă regulile de export.
Preşedintele Macron ar urma totuşi să menţioneze „îngrijorări” cu privire la „activitatea anumitor companii din Wuhan care ar putea participa în mod direct sau ar putea contribui semnificativ la efortul de război al Rusiei”, potrivit anturajului său.
Contracararea Occidentului
Beijingul oferă, de asemenea, un sprijin semnificativ economiei ruse. Volumul comerţului bilateral a crescut cu aproape 30% în 2022, tendinţă care s-a accelerat în 2023, potrivit lui Alice Ekman de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene (IESUE).
Importurile de petrol rusesc în China au crescut cu 55% între mai 2021 şi mai 2022, Moscova devenind principalul furnizor de petrol al Chinei, potrivit cifrelor vamale chineze citate de Ekman într-un eseu despre „marea apropiere” China-Rusia.
În opinia multor experţi, Beijingul consideră Moscova un partener prioritar în opoziţia sa faţă de Statele Unite şi în schiţarea unei noi ordini mondiale postoccidentale.
„Prioritatea lui Xi Jinping este marele Sud (…). Există o congruenţă în relaţia bilaterală chino-rusă, în special în dorinţa de a contracara Occidentul. Ceea ce nu înseamnă că nu există rivalitate”, analizează pentru AFP Emmanuel Lincot, profesor la Institutul Catolic din Paris, care spune că „nu există prea multe aşteptăr” de la vizita lui Xi la Paris.
„Toată retorica lui Xi Jinping este orientată spre declinul democraţiilor şi către diviziunile dorite între Statele Unite şi Europa”, mai crede Francois Godement, consilier pentru Asia al Institutului Montaigne.
Cu toate acestea, „deşi relaţia franco-chineză este dificilă, ea este necesară. Este important să comunicăm în vremuri de criză”, consideră Lincot.
„Avem de-a face cu o dictatură din ce în ce mai apropiată de Moscova (…), dar ar fi o nebunie să jucăm cartea confruntării aşa cum fac americanii pentru că nu jucăm în acelaşi teren, nu avem aceleaşi instrumente la îndemână”, adaugă el.
După Paris, preşedintele Xi se va deplasa la Belgrad – care nu a impus niciodată sancţiuni Rusiei şi menţine relaţii destul de cordiale cu Moscova – şi la Budapesta, care în mai multe rânduri şi-a făcut auzită vocea discordantă în cadrul UE în problema sancţiunilor împotriva Rusiei.
Editor : C.L.B.
