Maia Sandu a reușit să câștige alegerile prezidențiale din 2020, devenind prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. Acum, ea a încearecă să repete performanța. Sandu va lupta pentru un nou mandat cu Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, ajuns și el în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În 2020, Maia Sandu era președintele unui mic stat post-sovietic. Acum după pandemia COVID și războiul declanșat de Putin, Sandu a devenit unul dintre cei mai apreciați lideri europeni, încercând să pună țara pe calea Uniunii Europene.
Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești, unde a și făcut școala, se arată în biografia publicată pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova.
Pregătire academică
Președintele Republicii Moldova are o pregătire consistentă. Coform datelor publicate, aceasta a urmat cursurile Facultății de Management de la Academia de Studii Economice din Moldova, obținând diploma de licență în 1994. Parcusul său ulterior reliefează înclinațiile către administrația publică. Aceasta a urmat cursurile de masterat în cadrul Academiei de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de master în relații internaționale.
Ulterior, Maia Sandu și-a continuat parcursul academic peste Ocean, în anul 2010 obținând titlul de master în politici publice, după ce a urmat studiile de administrație publică la Școala Kennedy, în cadrul Universității Harvard din SUA.
În fața studenților de la Harvard, Maia Sandu a ținut și un discurs, în calitate de președinte al Republicii Moldova și mărturisea că „Nu plănuiam să devin politician, dar am decis că a nu vrea să trăiesc într-o ţară condusă de oameni corupţi și asta nu înseamnă neapărat să fiu nevoită să mă mut în altă ţară”.
Parcursul profesional
Maia Sandu și-a început cariera în caliate de consultant, șef adjuct de direcție, în cadrul Ministerului Economiei de la Chișinău, funcție pe care a ocupat-o imediat după absolvirea studiilor de licență. Ulterior, aceasta a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău.
Începând cu anul 2005, actualul președinte al Republicii Moldova a fost director al Direcției generale de politici macroeconomice și programe de dezvoltare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.
După obținerea diplomei de la Harvard, Maia Sandu și-a început cariera internațională, coordonând proiecte de anvergură. În perioada 2010-2012, a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington.
De la Banca Mondială, în politica de la Chișinău
Maia Sandu a fost invitatată de către Alianța pentru Integrare Europeană, care a condus Executivul de la Chișinău, după ce Partidul Comuniștilor a pierdut puterea politică în 2009, să facă parte din echipa guvernamentală. Aceasta a acceptat funcția de Ministru al Educației în Republica Moldova în perioada 2012-2015.
Cât timp a ocupa funcția de ministru, Sandu s-a concentrat pe reforme profunde ale sistemului educațional din Republica Moldova, printre care și introducerea camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat și reducerea birocrației din sistemul de învățământ.
În 2016, Maia Sandu a înființat Partidul Acțiune și Solidaritate, al cărui președinte a și devenit până la alegerile prezidențiale din decembrie 2020. Sandu a ocupat și poziția de premier al Republicii Moldova pentru o scurtă perioadă, după ce oligarhul Vlad Plahotniuc a pierdut puterea. În scurtul său mandat de premier, Sandu a încercat să promoveze mai multe inițiative de combatere a corupției și modernizare a instituțiilor statului.
În urma alegerilor din noiembrie 2020, Maia Sandu a fost aleasă președinte al Republicii Moldova, câștigând alegerile împotriva lui Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor care acum îl susține pe contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo.
Viața personală
Maia Sandu s-a ferit să ofere detalii despre viața personală, aspect care a trasnformat subiectul într-o perpetuă dezbatere publică. Contracandidații săi politici au încercat să speculeze mereu faptul că Sandu nu este căsătorită și nu are copii. În interviurile în care a vorbit despre acest aspect, Maia Sandu a punctat mereu faptul că și-a concentrat atenția asupra carierei și a subliniat faptul că viața personală nu ar trebui folosită ca instrument politic.
După ce a preluat funcția de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a refuzat să se mute în reședința oficială destinată președintelui Republicii Moldova și a ales să continue să locuiască în apartamentul său cu două camere din Chișinău. Conform declarației de avere, apartamentul Maiei Sandu are 74,5 metri pătrați. De asemenea, Sandu deține și o mașină fabricată în 2007.
Primul mandat
Pe parcursul primului mandat, eforturile Maiei Sandu s-au concentrat pe obținerea ajutorului extern în timpul pandemiei de COVID-19 și gestionarea crizei refugiaților. Republica Moldova este una dintre cele mai afectate țări de războiul declanșat de Putin. Mica țară post-sovietică s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent, ca parte a războiului hibrid purtat de Kremlin. Chișinăul a fost nevoit să găsească surse alternative la gazul venit din Federația Rusă.
România a fost principala susținătoare a Republicii Moldova, atât în gestionarea crizei refugiaților în care peste 200.000 de ucraineni au ajuns în Republica Moldova doar în primele trei luni, cât și pe parcursul crizei energetice. După primele luni de război, România ajunsese să livreze peste 90% din energia electrică necesară Republicii Moldova.
Maia Sandu a reușit să aducă Republica Moldova pe harta europeană prin vizitele pe care le-a avut pe plan extern, fiind apreciată de către liderii europeni.
De departe, cel mai important evenimet găzduit de către Maia Sandu este Summitul Comunității Politice Europene, care a avut loc în vara anului 2023. Atunci, 50 de lideri europeni s-au întâlnit într-o mică localitate din Republica Moldova.
La evenimentul din 2023, liderii europeni și-au manifestat susținerea pentru parcursul european al micii țări, iar șeful diplomației UE declara la momentul respectiv că summitul Comunității Politice Europene „a trimis Rusiei un mesaj puternic de unitate”.
Editor : A.R.
