În afara trupelor ruse, febra paratifoidă şi febra recurentă au fost pe urmele Marii Armate napoleoniene la retragerea acesteia din Rusia, în 1812, potrivit unui studiu realizat de Institutul Pasteur, relatează AFP.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii s-au interesat de dinţii militarilor din Marea Armată, găsiţi într-o groapă comună în Lituania.
În iunie 1812, Napolen se lansează în cucerirea Imperiului rus, la conducerea Marii sale Armate, o forţă monumentală de 800.000 de oameni, provenind din toate provinciile Imperiului francez şi statele aliate.
Şase luni mai târziu, doar câteva zeci de mii mai ajungeau la Vilnius, în Lituania, după o retragere infamantă.
În 2001, în cadrul unui proiect de urbanism la Vilnius, era descopiră o groapă în care se aflau aproape 3.000 de corpuri, identificate ca fiind militari ai Marii Armate, în cursul unei campanii de căutare condusă de către Michel Signoli de la Aix-Marseille Université.
În 2006, rămăşiţele acestor militari au dezvăluit câteva secrete, prin teste PCR, cu privire la faptul că uni au fost bolnavi de tifos şi de ”febra tranşeelor”, cauzată de bacteria Bartonella Quintana.
”Ştiam că mai erau 13 dinţi de analizat, fiecare aparţinând altui militar”, declară AFP Rémi Barbieri, un postdoctorand la Unitate de Paleogenomică Micobiană de la Institutul Pasteur în timpul studiului şi primul autor al studiului publicat vineri de revista Current Biology.
Odată cu avansarea noilor tehnologii genomice, Rémi Barbieri a avut ideea să continue cercetările, încercând să afle dacă alţi agenţi patogeni i-au lovit pe militarii napoleonieni.
Testele PCR folosite în 2006 ”nu-ţi permit să găseşti decât ceea ce cauţi. Noi am putut să facem exact pe dos. Nu am ţintit absolut nimic, am folosit tehnici de secvenţiere de nouă generaţie, aplicate unui ADN vechi”, spune el.
”Atunci cînd analizăm pulpa dentară a unui dinte, analizăm echivalentul unei picături de sânge”, precizează el.
”SUPĂ DE ADN”
”Fiecare dinte a furnizat aproximativ 20 de milioane de fragmente scurte de ADN, transcrise în fişier text”, declară AFP Nicolás Rascovan, principalul autor al studiului şi şeful Unităţii de Paleogenomică de la Institutul Pasteur.
Aceste fişiere conţineau atât ADN-ul militarilor respectivi, cât şi al contaminărilor solului, al bacteriilor din mediu şi al unor evetuali patogeni: totul se afla acolo, ”ca într-o supă de ADN”, rezumă Rémi Barbieri.
”Fiecare mic text a fost apoi comparat cu o bază de date care conţine genomurile tuturor microbilor secvenţiaţi până în prezent”, precizează Nicolás Rascovan.
Cu toate acestea, cea mai delicată sarcină a constat în verificarea autenticităţii acestor fragmente de ADN potenţial purtătoare de boli. După multe etape de verificare, ei au putut să reţină doar fragmentele care puteau fi atribuite fără echivoc unui patogen.
Iar confirmarea definitivă a venit printr-o analiză de plasare filogenetică.
”Am construit un arbore genealogic, adică un arbore genealogic al speciei, şi am încercat să vedem în toate ramurile sale, toate cladele sau liniile genetice, unde se afla genomul tulpinii care infectase militarii”, declară Nicolás Rascovan.
”Aşa am putut să ajungem să spunem ce tip de tulpină i-a infectat”, spune el.
Dintre cei 13 militari analizaţi, patru erau pozitivi cu agentul infecţios Salmonella enterica Paratyphy C – responsabil de febra paratifoidă -, iar doi cu agentul Borrelia recurrentis – responsabil de febra recurentă.
Acest lucru nu înseamnă că aceşti militari au murit doar din cauza acestor patologii.
”O combinaţie de frig, de multe boli infecţioase, de foamete şi de oboseală le poate explica moartea”, subliniază Rémi Barbieri.
”Ştim de altfel, din surse istorice, că rândurile armatei napoleoniene erau deja devastate de epidemii înainte chiar de începutul campaniei din Rusia. Acest lucru este extrem de interesant, pentru că deschide un pic uşa înţelegerii acestei uriaşe crize sanitare”, conchid cei doi cercetători.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
