Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, medic primar de ATI-toxicologie la Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti a explicat pentru News.ro cum trebuie să procedeze în ceea ce priveşte masa de sărbătoare cei care au ţinut postul Paştelui, dar şi toţi cei care vor să nu ajungă cu complicaţii severe la spital din cauza excesului de mâncare şi alcool. Reintroducerea progresivă a alimentelor de origine animală, evitarea excesului de alcool, dar şi mişcarea după mesele de sărbătoare, spune Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, sunt principalii factori care ajută la evitarea problemelor de sănătate în această perioadă.
„În primul rând, nu trebuie să mâncăm la masa de Paşte în două ore cât ar trebui să mâncăm în două zile”
„În primul rând, nu trebuie să mâncăm la masa de Paşte în două ore cât ar trebui să mâncăm în două zile. În al doilea rând, dacă au ţinut post, asta înseamnă o perioadă de 6 săptămâni fără proteine animale, lucrul acesta duce la o scădere a secreţiilor digestive, în enzimele implicate în metabolizarea lipidelor, proteinelor, fapt care poate să conducă la apariţia unor tulburări gastro-intestinale, de aceea cel mai important lucru cred că este ca, atunci când reintroducem alimentele de origine animală, să fie introduse progresiv pentru că altfel tubul digestiv nu reuşeşte să-şi regleze secreţiile de enzime, vorbim aici de enzimele biliare, de enzimele pancreatice, şi atunci pot să apară tulburări gastro-intestinale: balonare, greaţă, vărsături, dureri abdominale sau chiar scaune diareice, prin această incapacitate a organismului de a metaboliza aceste principii alimentare.
Al doilea element este legat de consumul de alcool. De obicei, oamenii consumă cantităţi mari de alcool în această perioadă festivă, fără să ia în calcul faptul că alcoolul este o substanţă toxică, ea generează metaboliţi toxici, care creează o serie întreagă de efecte asupra organismului, pornind de la inflamaţie digestivă, inflamaţie sistemică şi mergând până la apariţia disfuncţiei hepatice.
Gândiţi-vă ce înseamnă să mănânci alimente bogate în lipide sau în proteine de origine animală şi acest lucru să fie însoţit de un consum exagerat de alcool, asta înseamnă că ficatul va trebui să metabolizeze aceste substanţe, lucru care duce la o suprasolicitare a acestui organ”, a explicat medicul.
Reintroducerea bruscă a preparatelor de origine animală precum şi a anumitor sosuri grele poate duce la o solicitare bruscă a pancreasului, spune dr. Radu Ţincu, cu posibilitatea apariţiei unei complicaţii grave: pancreatită acută.
„De asemenea, dacă persoana respectivă a ţinut post, acest post duce la o scădere a secreţiei pancreatice, şi reintroducerea bruscă de lipide pe care le găsim în ouă, le găsim în diferite sosuri cum ar fi maioneze sau alte sosuri care conţin lipide de origine animală, acest lucru duce la o solicitare bruscă a pancreasului, fapt care va duce la o complicaţie extrem de gravă numită pancreatită acută.
Am avut de-a lungul anilor mulţi pacienţi care, după Paşte, a doua, a treia zi au dezvoltat astfel de complicaţii, cu inflamaţia pancreasului, care este o afecţiune cu prognostic extrem de prost, de multe ori pacienţii dezvoltă abcese pancreatice sau unii dintre ei chiar pancreatite necrotice, asta înseamnă distrucţia ţesutului pancreatic”, a precizat medicul.
Ce avem de făcut astfel încât să nu ajungem cu complicaţii grave, la spital. Cumpătarea este cuvântul cheie. Mişcarea după mese este recomandată pentru consumarea caloriilor în exces.
„În primul rând cu acest echilibru alimentar şi cumpătare. Cred că ar trebui, de exemplu în ziua de Paşte să încercăm să mâncăm la prânz aperitivul şi ciorba de miel şi ulterior să facem o pauză de câteva ore şi abia spre seară să mâncăm friptura şi desertul. Pentru că acest interval de timp să posibilitatea tubului digestiv să metabolizeze şi să digere aceste substanţe.
Pe de altă parte, cred că nu trebuie să consumăm alcool în exces, pentru că acesta suprasolicită şi mai mult ficatul, iar al treilea element important îl reprezintă sedentarismul. De obicei oamenii tind să rămână la masă, tind să aibă acea siestă postprandială, lucru care nu este benefic pentru organism.
Cred că trebuie să avem şi perioade de mişcare în aer liber, care să faciliteze digestia şi să determine consumul de calorii în exces. Este evident că oricât de mult efort am face şi oricât de atenţi am fi, în această perioadă mâncăm mai multe calorii decât în mod normal. Pentru că avem şi pască, avem şi cozonacul care aduc un aport de glucide şi atunci trebuie să pornim de la o idee foarte simplă, care este, dacă vreţi, o idee matematică: avem 3000 de calorii ingerate într-o zi, ceea ce reprezintă cu mult peste necesarul organismului şi atunci aceste calorii trebuie să fie consumate. Ele pentru a fi consumate avem nevoie de o activitate fizică şi atunci plimbarea în aer liber, anumite exerciţii fizice uşoare pot să consume aceste calorii. Pentru că, dacă excesul caloric nu este consumat, el va fi depozitat sub formă de grăsimi. Când organismul nu reuşeşte să le consume, ele vor fi transformate în lipide şi aceste lipide se vor depune în diferite organe. Se depun la nivelul ficatului, se depun la nivelul vaselor de sânge şi de aici o serie întreagă de complicaţii metabolice, pornind de la steatoză hepatică sau ateroscleroză vasculară”, a explicat medicul.
Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, despre modul în care emoţiile negative ne influenţează starea de sănătate. Echilibrul este dat de cumpătare în alimentaţie, dar şi de cultivarea unor emoţii pozitive, care au efect benefic pentru organism, efect dovedit de studii, explică acesta.
„În primul rând trebuie să pornim de la un lucru care este dovedit ştiinţific. Există studii de neurofiziologie care ne arată că emoţiile negative şi aici includem mânia, ura, sentimentele de tristeţe, sunt lucruri care produc o serie de efecte la nivelul organismului pentru că eliberează neurotransmiţători care degradează sistemul nervos central. În momentul în care cultivăm astfel de sentimente o perioadă lungă de timp ele în studii par că sunt asociate cu apariţia bolilor cronice.
Şi atunci, la polul opus, s-a dovedit că sentimentele pozitive, bucuria, bunătatea, iertarea reprezintă anumite trăiri sufleteşti care sunt capabile să elibereze la rândul lor neurotransmiţători care sunt protectivi pentru sistemul nervos central.
Acest lucru cred că trebuie să-l facem astăzi, cred că trebuie să cultivăm aceste sentimente bune, aceste sentimente nobile, aceste sentimente frumoase care dau aceşti neurotransmiţători şi care creează starea de bucurie şi fericire interioară. Nu avem cum să fim fericiţi dacă suntem ghidaţi de mânie, de ură, este evident că doar bunătatea, iertarea, acele sentimente în care dăruim celorlalţi din timpul nostru, din viaţa noastră, sunt acele sentimente care ne oferă posibilitatea ca organismul să fie invadat de aceşti neurotransmiţători protectivi.
Şi acest lucru nu-l spun doar în perioada aceasta a sărbătorilor, cred că trebuie în fiecare zi să încercăm să evităm trăirile negative, să evităm emoţiile negative, pentru că ele eliberează, dincolo de ceea ce se întâmplă la nivelul creierului, eliberează hormonii de stres, pornind de la cel mai cunoscut care este cortizolul, mergând până la hormoni de tip nor-epinefrină sau epinefrină, sunt hormoni care activează în mod nefiziologic, în mod patologic organismul. Cresc pulsul, cresc tensiunea, predispun la apariţia aritmiilor cardiace, cresc rezistenţa la insulină. De ce o persoană ar vrea să îşi expună organismul la aceşti hormoni de stres care dau peste cap toate funcţiile organismului, când am putea să cultivăm elementele care ţin de emoţii pozitive? Iar în centrul emoţiei pozitive este iubirea, iubirea este un sentiment care generează în mod colateral o serie întreagă de efecte spirituale capabile să protejeze organismul în funcţionarea sa”, a explicat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, medic primar de ati-toxicologie.
