Cele mai noi spaţii din aşa-numitul Corp B de la Muzeul Colectivizării din România au fost deschise oficial. Noua secţiune, realizată printr-o finanţare europeană din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi co-finanţată de Primăria Comunei Tămăşeni, aduce o perspectivă aprofundată asupra istoriei colectivizării forţate şi a impactului acesteia asupra vieţii rurale din România.
Corpul B reprezintă o extindere semnificativă a Muzeului Colectivizării, îmbogăţind povestea începută în anul 2020, odată cu inaugurarea Corpului A ce găzduieşte cinci camere tematice: „Casa”, „Pământ”, „Cote”, „Pâine” şi „Furie”. Noile expoziţii din Corpul B adaugă profunzime narativă prin cele trei camere tematice – „Miliţia”, „Agitatorii” şi „Destinul” – fiecare explorând aspecte esenţiale ale represiunii şi propagandei regimului comunist, oferind o înţelegere mai completă a acestei perioade istorice.
Camera „Miliţia” recreează fidel atmosfera unui post de miliţie, utilizând atât elemente originale, cât şi reconstituiri istorice, pentru a oferi vizitatorilor o experienţă profund imersivă. Amplasată într-o clădire ce a funcţionat chiar ca sediu al miliţiei în perioada colectivizării, această expoziţie redă rigiditatea şi severitatea aparatului de control social al vremii. Obiectele autentice, documentele oficiale şi mărturiile supravieţuitorilor completează tabloul unui mecanism represiv complex, dezvăluind dimensiunea profundă a represiunii comuniste.
Camera „Agitatorii” oferă vizitatorilor o incursiune în universul propagandei comuniste, evidenţiind strategiile de manipulare şi persuasiune utilizate în procesul de colectivizare. Expoziţia explorează rolul agitatorilor, acele persoane desemnate să convingă şi să impună transformările dorite de regim, dezvăluind metodele prin care au fost influenţate şi controlate comunităţile rurale.
Camera „Destinul” se concentrează pe dimensiunea umană a colectivizării, punând în lumină impactul devastator asupra vieţilor individuale şi familiilor. Prin mărturii emoţionante, fotografii de epocă şi obiecte personale, această secţiune spune poveştile dramatice ale celor afectaţi, scoţând în evidenţă pierderile, suferinţele şi rezilienţa oamenilor care au traversat una dintre cele mai dificile perioade ale istoriei rurale din România.
Amenajarea acestor spaţii tematice a fost coordonată de Constantin Goagea şi Cristina Ginara, experţi în arhitectură muzeală şi design expoziţional.
O parte esenţială a conceptului o constituie mărturiile orale oferite de membri ai comunităţii locale, care au trăit direct perioada colectivizării. Aceste poveşti personale adaugă o dimensiune autentică şi emoţionantă expoziţiei.
Corpul B al Muzeului Colectivizării a fost realizat printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Cod Apel: PNRR/2022/C11/I5 – 1, cu o finanţare nerambursabilă de 177.156 lei, reprezentând 90% din bugetul total al proiectului. Primăria Tămăşeni a contribuit cu co-finanţarea necesară pentru finalizarea acestui demers.
Iniţiat în anul 2020 de Iulian Bulai, Muzeul Colectivizării urmăreşte să ofere o perspectivă profundă asupra colectivizării forţate, un fenomen care a marcat ireversibil viaţa ţăranilor români în perioada regimului comunist. Prin abordarea unei teme rar explorate în peisajul cultural şi social al ţării, muzeul devine un spaţiu al memoriei colective, dedicat înţelegerii impactului devastator pe care politicile de colectivizare l-au avut asupra comunităţilor rurale.
Program de vizitare: Muzeul Colectivizării din comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ, poate fi vizitat în fiecare weekend, între orele 12:00 şi 16:00, pe bază de programare prealabilă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
