Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Legii nr. 76/2002 privind șomajul și ocuparea forței de muncă, care include prime pentru tinerii aflați la primul loc de muncă și subvenții pentru angajatorii care încadrează mame cu cel puțin trei copii. Economistul Dragoș Cabat a explicat, într-o analiză pentru Digi24.ro, că măsurile pot aduce un ușor efect pozitiv pe termen scurt, dar sunt, în proporție covârșitoare, populiste și fără impact real asupra pieței muncii.

Proiectul de modificare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj prevede introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii din categoria NEET (persoane între 16 și 30 de ani care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de formare).

Tinerii care se angajează pentru prima dată vor primi 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an, timp de maximum 24 de luni.

În plus, angajatorii vor beneficia de o subvenție lunară de 2.250 de lei pentru fiecare tânăr angajat, dacă acesta este înregistrat ca șomer.

„Măsura are un efect limitat”, a transmis Dragoș Cabat, pentru Digi24.ro.

„În cazul tinerilor, putem vorbi de un raport de 70% populism și 30% efect real. Unii tineri vor fi motivați de aceste sume, dar majoritatea nu vin pe piața muncii din alte motive, precum lipsa perspectivelor, a stabilității și a unor condiții atractive de muncă.”

Economistul a subliniat că tinerii preferă adesea să plece în străinătate pentru salarii mai mari și un mediu mai predictibil.

„Avem un șomaj real în rândul tinerilor mai mare decât cel raportat oficial, pentru că mulți lucrează la negru sau în mediul rural. Măsurile financiare pot aduce o parte dintre ei în piața muncii, dar nu rezolvă cauzele profunde ale problemei.”

Subvenții pentru mamele cu cel puțin trei copii

Un alt pilon al proiectului vizează reintegrarea pe piața muncii a mamelor cu cel puțin trei copii.

Angajatorii care le încadrează vor primi o subvenție de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni.

Mamele trebuie să fie înregistrate ca șomere și pot beneficia de consiliere profesională, mediere și formare.

Dragoș Cabat consideră însă că măsura are mai mult rol politic decât economic.

„În cazul mamelor, efectul este 90% populist și doar 10% real. Multe mame nu se întorc la muncă nu din cauza salariului, ci pentru că nu au cu cine să își lase copiii, mai ales în mediul rural. Lipsa creșelor și a centrelor de îngrijire le împinge să rămână acasă. În multe cazuri, costul unei bone ar fi egal cu salariul obținut.”

Economistul a atras atenția că fără o infrastructură socială solidă, niciun stimulent financiar nu va schimba semnificativ situația: „Problema nu se rezolvă cu subvenții, ci cu investiții în sistemul de educație, în creșe și grădinițe. Acolo trebuie acționat.”

Impact bugetar redus, efect economic minim

Potrivit lui Dragoș Cabat, măsurile nu vor pune presiune pe bugetul de stat, dar nici nu vor produce o schimbare semnificativă.

„Impactul bugetar este mic, sub 0,5% din bugetul total, chiar dacă toți beneficiarii eligibili ar participa. Costurile sunt reduse, dar la fel sunt și beneficiile. Lipsa forței de muncă nu se corectează prin ajutoare punctuale, ci prin politici consistente și infrastructură funcțională.”

Economistul a mai adăugat faptul că multe dintre aceste programe vor fi folosite mai degrabă pentru imagine publică: „Sunt măsuri populiste, menite să transmită un mesaj pozitiv către anumite segmente de populație, fără să rezolve problemele structurale ale pieței muncii.”

„Este doar o atenuare a lipsei forței de muncă. Cu forța de muncă nu așa se rezolvă lucrurile”, a spus Cabat, pentru Digi24.ro.

România, prinsă între migrație și scăderea natalității

Dragoș Cabat a avertizat că România se confruntă cu un cumul de factori: îmbătrânirea populației, scăderea natalității și migrația continuă a forței de muncă: „Românii nu mai pleacă doar pentru bani, ci pentru condiții mai bune de viață și un sistem mai corect. Nu e o emigrație economică pură, ci una socială.”

Tot el a mai spus că soluția nu constă în acordarea de subvenții, ci în investiții structurale: „Acolo unde există servicii publice de calitate, femeile pot avea copii și pot lucra. Țările nordice au demonstrat asta. România are nevoie de politici care să creeze echilibru între viața de familie și carieră, nu doar de stimulente financiare temporare.”

Proiectul Ministerului Muncii este perceput drept un pas simbolic, cu valoare socială, dar fără potențial de transformare reală a pieței muncii.

„România are nevoie de un mix coerent de politici, de predictibilitate și de servicii publice funcționale. Lipsa forței de muncă nu se rezolvă cu 1.000 de lei pe lună, ci cu încredere, stabilitate și calitate a vieții”, concluzionează economistul Dragoș Cabat.

CITEȘTE ȘI: Prime pentru tineri la primul job și subvenții pentru mamele cu trei copii. Propunerile Ministerului Muncii la legea șomajului

Share.
Exit mobile version